Războiul din Ucraina, summitul Organizației Cooperării de la Shanghai, dar și provocările politice și de securitate informatică pe care le are de înfruntat Europa se numără printre principalele subiecte urmărite de presa internațională.
În timp ce contraofensiva ucraineană continuă în partea de est a țării, trupele Kievului ajungând în anumite zone la mai puțin de 50 de kilometri de granița cu Rusia, Parlamentul European a aprobat un nou împrumut pentru Kiev, în valoare de cinci miliarde de euro, notează La Libre Belgique. „Împrumutul face parte dintr-un pachet excepţional de ajutor despre care Comisia Europeană vorbise deja în luna mai. Acest pachet prevede împrumuturi de până la 9 miliarde pentru Kiev pe anul 2022 şi se adaugă unui precedent ajutor macro-financiar de urgenţă (credite de 1,2 miliarde) pentru care instituţiile europene se puseseră deja de acord puţin înaintea invaziei ruse. Din cele 9 miliarde promise în primăvară, un împrumut de un miliard a fost deja eliberat la începutul lui august. Scopul acestei asistenţe macro-financiare este să se asigure o anumită stabilitate Ucrainei permiţându-i să acopere nevoile urgente de finanţare şi să facă să funcţioneze infrastructuri esenţiale”.
În cursul unei vizite la Kiev, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că este impresionată de viteza cu care Ucraina avansează în demersul de a deveni membră a Uniunii Europene. Potrivit Reuters, responsabilul european a arătat că „Procesul de aderare este pe calea cea bună. Este impresionant să vezi viteza, determinarea și precizia cu care avansează”. Ursula von der Leyen a mai afirmat că Uniunea Europeană trebuie să facă tot posibilul pentru a se asigura că Ucraina are mai multe afaceri și mai mult venit.
În Rusia, parlamentul ia în calcul convocarea ministrului Apărării, Serghei Șoigu, pentru a răspunde unor întrebări legate de evoluția războiului. Parlamentarul Serghei Mironov, din partea formațiunii „Rusia Dreaptă”, a declarat pentru ziarul Kommersant că ministrul ar putea fi convocat în curând în camera inferioară a legislativului pentru o sesiune de întrebări cu ușile închise. „Este un fapt fără precedent ca Duma să-l convoace la raport pe ministrul apărării. Forţele rusești au fost criticate deschis de către experţi militari în cursul acestei săptămâni după ce au pierdut controlul asupra celei mai mari părţi a regiunii Harkov, în faţa unei contraofensive a armatei ucrainene”, comentează Reuters.
Presa internațională urmărește și summitului Organizației Cooperării de la Shanghai, al cărei eveniment central este întâlnirea dintre președinții Rusiei și Chinei, scrie La Libre Belgique. „Pentru dl Putin, care se străduie să accelereze un viraj spre Asia, fiind confruntat cu sancţiunile occidentale contra ţării sale în urma ofensivei împotriva Ucrainei, acest summit permite să arate că Rusia nu este izolată. Înainte de Xi Jinping, el s-a întâlnit cu preşedinţii Iranului, Ebrahim Raissi, Kârgâstanului, Sadir Japarov, şi Turkmenistanului, Serdar Berdimuhamedov, spunând de fiecare dată că vrea să consolideze cooperarea bilaterală. La Samarkand, dl Xi, care face în Asia Centrală prima sa deplasare în străinătate de la începutul pandemiei de coronavirus, speră să-şi întărească statutul de lider de prim plan înaintea unui congres al Partidului Comunist Chinez, în octombrie, în care urmăreşte un al treilea mandat fără precedent”, mai comentează La Libre Belgique. Pe de altă parte, Reuters precizează că președintele rus, Vladimir Putin, a declarat că înțelege că liderul chinez Xi Jinping are întrebări și îngrijorări cu privire la situația din Ucraina, dar l-a lăudat pe președintele Chinei pentru ceea ce a spus că este o poziție „echilibrată” cu privire la conflict.
Ungaria „nu mai este o democraţie deplină” iar Uniunea Europeană trebuie să facă tot posibilul pentru a o aduce înapoi la valorile europene – este concluzia unei rezoluții votate de Parlamentul European. Conform documentului citat de AFP, „Lipsa unei acțiuni decisive a UE a contribuit la prăbușirea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale în Ungaria, și a transformat țara într-un regim hibrid de autocrație electorală”. Publicația maghiară Nepszava scrie că „Rezoluția este o versiune actualizată a raportului elaborat în urmă cu patru ani de europarlamentarul Partidului Verzilor din Olanda, Judith Sargentini. Rezoluţia PE face un bilanț al evenimentelor din ultimii patru ani în cele 12 domenii evidențiate de raportul Sargentini și afirmă că de atunci situaţia s-a înrăutăţit şi mai mult. Aceste domenii sunt: funcționarea sistemului constituțional și electoral, independența justiției, corupția, protecția datelor, pluralismul mass-media, libertatea vieții academice, libertatea religiei, libertatea de asociere, dreptul la tratament egal, drepturile minorităților, drepturile migranților, drepturile economice și sociale”.
Securitatea tehnologică rămâne o prioritate la nivelul Uniunii Europene. Comisia Europeană a prezentat o propunere privind securitatea cibernetică, prin care urmăreşte să protejeze consumatorii finali şi companiile împotriva produselor cu caracteristici de securitate necorespunzătoare. După cum menționează The Wall Street Journal, „companiile care produc dispozitive digitale și software vor trebui să demonstreze că îndeplinesc cerințele elementare de securitate informatică, în conformitate cu o nouă propunere europeană menită să reducă riscurile de piratare pentru o gamă de produse, de la aparate electrocasnice și dispozitive purtabile până la software și computere. Proiectul de lege introdus joi cere, de asemenea, producătorilor care desfășoară afaceri în Uniunea Europeană să furnizeze actualizări de securitate pe durata de viață a produsului sau timp de cinci ani de la intrarea pe piață. Companiile care încalcă regulile s-ar putea confrunta cu amenzi de până la 15 milioane de euro sau 2,5% din veniturile globale”. (Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)/fmatei
