În legătură sau nu cu războiul Rusiei din Ucraina, un incident semnalat ieri (marți, 27.09) a alertat întreaga Europă și nu numai. „Niște scurgeri de gaze din conducta Nord Stream stârnesc temeri legate de un eventual sabotaj”, titrează cotidianul american The New York Times. Același ziar subliniază că „Ucraina și Polonia acuză deja Rusia pentru acest incident, dar autoritățile europene încearcă să afle adevăratele motive”. Ziarul german Frankfurter Allgemeine pomenește de „niște explozii semnalate sub apă și de sabotaj”, menționând că „Suedia și Danemraca ar fi fost țările care au anunțat accidentul”, precizând totodată că „acesta s-a semnalat în apele Mării Baltice” și că, „fără îndoială, este vorba despre niște explozii”. În cotidianul suedez Dagens Nyheter, un seismolog „exclude eventualitatea unor cauze naturale”, iar un expert vorbește chiar despre „un sabotaj deliberat”. Dar titlul unui articol din ziarul moscovit Pravda este unul acuzator: „Statele Unite sunt principalul beneficiar al sabotajului de la conducta Nord Stream”. Potrivit aceluiași ziar, motivul ar fi acela că „americanii nu vor ca germanii să dea înapoi, bineînțeles, în privința războiului din Ucraina”. Într-un alt ziar rusesc, Izvestia, un expert afirmă că, „bineînțeles, este vorba despre un atac la adresa Germaniei. Se încearcă ruperea Germaniei de gazul rusesc, iar beneficiare ar fi mai multe țări: Polonia, desigur, apoi Marea Britanie și țările baltice, dar și Ucraina, care exercită presiuni economice asupra Germaniei”. Citat de un alt ziar moscovit, Kommersant, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, afirmă și el că „nicio versiune nu poate fi exclusă”.
În Japonia, „funeraliile de stat ale fostului premier japonez Shinzo Abe au adunat o serie de lideri ai lumii, dar și protestatari”, titrează cotidianul american The Wall Street Journal, referindu-se la tristul eveniment care a avut loc ieri (marți, 27.09), în capitala Japoniei. Același ziar menționeză că, „din partea Statelor Unite, la funeralii a fost prezentă vicepreședinta americană, Kamala Harris, dar evenimentul a fost marcat și de proteste la adresa premierului defunct”. ‚Fără funeralii de stat!’, ar fi strrigat protestatarii, citați fiind de ziarul american. Pomenind și el controversele din jurul personalității premierului asasinat, ziarul nipon Asahi Shinbun amintește că „o bună parte a opiniei publice din Japonia s-a opus organizării unor funeralii de stat”. „Regret felul în care a murit Abe, dar decizia premierului Fumio Kishida de a organiza funeralii de stat nu a făcut decât să adâncească disensiunile în rîndul populației”, a declarat un funcționar public, citat de același ziar.
Dar în Italia, un nou premier tocmai pare să se fi născut. Mai mult, premierul pare să fie o femeie, prima din Italia ajunsă vreodată într-o asemenea funcție. Ce spune presa italiană? Iată titlurile unor articole apărute în principalele ziare din peninsulă: „Meloni dă șah-mat”, titrează cotidianul Corriere della Sera, referindu-se la Giorgia Meloni, lidera Fraților italieni, un partid care și-ar avea sorgintea în fascismul lui Mussolini. „Giorgia le dă o lecție birocraților din UE – penru alegători, noi nu suntem fasciști sau naziști. De la imigrație și până la climă, alegătorii s-au săturat de o elită departe de viața reală”. Afirmația aparține unei alte femei, Alice Weidel, co-președinta partidului german de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania, citată de ziarul italian La Stampa. Iar în ziarul francez Le Figaro, un specialist în istoria fascismului pare să liniștească spiritele: „Atât pe plan istoric, cât și pe plan politic nu putem stabili vreo relație ideologică între platforma Giorgiei Meloni și cea a fascismului mussolinian”. Totuși, ziarul britanic The Times citează un înalt oficial de la Bruxelles, care ar fi spus că, „după victoria Giorgiei Meloni în Italia, Uniunea Europeană riscă să arate ca un monstru”.
Sau, poate că nu, căci Uniunea Europeană pare înclinată mai degrabă să-și dea binecuvântarea. Portalul US News & World Report anunță că ”Italia a primit o nouă tranșă din fondurile UE destinate redresării post-covid, respectiv 21 miliarde euro. ‚Felicitări, Italia, și fă în continuare treabă bună!’”, ar fi spus președnta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată de același portal. În sfârșit, britanicul The Telegraph afirmă că „Italia este pe cale să aibă propria sa ‚doamnă de fier’, diferită de ‚amazoanele’ noastre, de la Margaret Thatcher la Liz Truss. Ar fi o mare greșeală ca Uniunea Europeană, sau oricine altcineva, să o subestimeze”.(Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR)
