Scurgerile de gaze din conductele Nord Stream 1 și 2 devin o intrigă internațională, constată presa internațională. Guvernele europene s-au grăbit să-și protejeze infrastructura energetică, după ce au detectat scurgerile de gaze, despre care oficialii europeni au spus că ar fi rezultatul unui sabotaj, scrie The Wall Street Journal. Orice întrerupere deliberată a infrastructurilor energetice europene este complet inacceptabilă și va fi întâmpinată cu un răspuns puternic și unit, au declarat liderii Uniunii Europene, reține Luxembourg Times. Alianța Atlantică monitorizează îndeaproape situația din Marea Baltică, iar guvernul de la Kiev consideră că este vorba de o „operațiune teroristă de sabotaj planificată de Rusia împotriva Uniunii Europene”, notează Euronews. Între timp, un nou segment al conductei care transportă gaz din Norvegia până în Polonia a fost inaugurat înainte de termen, ceea ce va ajuta Varșovia să devină independentă de gazul rusesc, anunță Euronews, iar Sega, de la Sofia, informează că, după mai bine de 10 ani de tergiversări, interconectorul Bulgaria – Grecia este finalizat și va putea, în sfârșit, să fie pus în funcțiune. La rândul său, Spania aspiră să devină un nou hub energetic pentru Europa de Vest, urmărind finalizarea construcției conductei de gaze naturale MidCat, care va porni din Africa de Nord și va ajunge în Europa prin opt terminale, în Spania și Portugalia, apoi în Franța, prin Munții Pirinei, urmând ca punctul terminus să fie în Germania, scrie publicația elenă Oikonomikos Tachydromos. După ce Franța a exclus în mod repetat proiectul gazoductului de 3 miliarde de euro, guvernul francez a declarat acum că își reevaluează opoziția față de finalizarea conductei MidCat, menționează Politico și adaugă că, pe termen lung, țările iberice vor să folosească conducta pentru a-și vinde propria producție de hidrogen verde către Europa de Nord.
În Ucraina, forțele separatiste pro-ruse au anunțat o victorie zdrobitoare la referendumurile organizate de Moscova, dar denunțate de Kiev și de susținătorii săi occidentali, în regiunile Donețk, Lugansk, Zaporijjia și Herson, privind anexarea la Rusia, notează presa internațională, denunțând o punere în scenă. Este un rezultat absurd, titrează The Washington Post. Potrivit martorilor, populațiile din aceste regiuni aflate sub controlul armatei ruse au fost adesea constrânse să voteze în favoarea anexării, dezvăluie Süddeutsche Zeitung. Reacționând la anunțul rezultatelor, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a asigurat, într-o postare pe Telegram, că Ucraina va acționa pentru a-și apăra poporul, citează Kyiv Post. Într-un mesaj adresat Consiliului de Securitate al ONU, Zelenski a spus că țara sa nu mai poate purta discuții cu Moscova, după aceste pseudo-referendumuri, reține Courrier International. Și șeful diplomației europene, Josep Borrell, a denunțat referendumurile de anexare organizate de Moscova în regiunile ucrainene, calificându-le drept scrutinuri ilegale, cu rezultate manipulate, notează Le Point. „Referendumuri fictive. Rezultate fictive. Nu le recunoaștem”, a reacționat, la rândul său, Charles Michel, președintele Consiliului European, iar secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a denunțat „un simulacru de referendumuri”, văzând în ele „o nouă escaladare a războiului lui Putin”, citează Le Point. Statele Unite încearcă să izoleze Rusia în cadrul ONU, pentru referendumuri, titrează ABC, iar 20 Minutos constată că marii aliați ai Rusiei încep să se îndoiască de Putin, escaladarea războiului și anexarea teritoriilor punând Kremlinul în dificultate. Mari puteri precum China și Turcia, apropiate de Kremlin, dar care se poziționaseră cu o oarecare ambiguitate, asigură nu numai că războiul trebuie să se încheie acum, dar că teritoriile ocupate trebuie să fie returnate cât mai curând posibil, subliniază ziarul spaniol, amintind și poziția Indiei, clară în ceea ce privește respectul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a țărilor.
Între timp, în noile sale previziuni, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare prognozează că inegalitățile din Europa Centrală vor fi accentuate de criza energetică, notează Le Monde, menționând că, înainte de criză, aproape o treime dintre cele mai sărace gospodării din Europa Centrală, Europa de Sud și Asia Centrală nu își permiteau să se încălzească. În ciuda acestor observații sumbre, BERD este ceva mai optimistă decât în luna mai cu privire la previziunile sale de creștere pentru 2022, deoarece activitatea economică a mers mai bine, în prima parte a anului, în Europa de Est, în special pentru că gospodăriile au cheltuit economiile acumulate în perioada Covid, explică Le Monde. În plus, în Asia Centrală, scenariul pesimist de care BERD se temea nu s-a materializat, ci, în mod surprinzător, în timp ce rutele comerciale pentru mărfuri au fost rescrise de la începutul războiului din Ucraina și al sancțiunilor, Asia Centrală a devenit un important nod comercial în regiune, detaliază Le Monde.
Ca în fiecare trimestru, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a lansat un nou Raport privind perspectiva economică, informează Sabah. Raportul, citat de ziarul turc, precizează că sunt tot mai crescute costurile războiului cu care se confruntă continentul european și că acestea au un impact negativ tot mai mare asupra creșterii economice, pe când America Latină și Asia de est și de sud-est sunt mai ferite de efectele crescânde ale conflictului din Ucraina. În același timp, adaugă Le Monde, turbulențele grave de pe piața creditelor ipotecare din China și problemele generate de politica „zero Covid” constituie provocări pentru economia chineză. /czaharia
(Cristina Zaharia) – RADOR
