Luni, 3 octombrie, se împlinesc 90 de ani de la naşterea regizorului şi scenaristului Mircea Drăgan, unul dintre cei mai prolifici cineaşti ai ţării noastre.
Mircea Drăgan s-a născut la 3 octombrie 1932 la Gura Ocniței, în județul Dâmbovița.
După absolvirea şcolii primare, unde se evidenţiase an de an prin premii, în anul 1943 susţine un concurs de admitere la Colegiul Naţional Sf. Sava, unde reuşeşte fără loc. Este nevoit, însă, să urmeze un an cursurile Liceului „Barbu Ştefănescu Delavrancea”, apoi prin tenacitatea şi perseverenţa tatălui său, este primit la Colegiul Sf. Sava, în anul doi.
În anul 1955, a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L. Caragiale” din București, ca șef de promoție.
Mircea Drăgan, devenit acum regizor de film cu „acte în regulă”, este angajat, prin repartiţie guvernamentală, la Studioul cinematografic „Bucureşti”.
A devenit apoi doctor în filologie şi a desfășurat o activitate publicistică și în critica de film, în paralel cu cea didactică universitară.
În 1957, a debutat cu filmul “Dincolo de brazi”, și apoi a regizat “Setea” (1960) – cu Amza Pellea şi Ilarion Ciobanu în distribuţie, după romanul lui Titus Popovici, și “Lupeni 29” (1962).
Începea astfel o carieră strălucită, în care a abordat, de-a lungul anilor, toate genurile cinematografice, fie că vorbim de filme de reconstituire istorică și eroico-revoluționare, fie ecranizări ale unor opere literare de succes, fie pelicule de divertisment (mai ales după anul 1968).
Din bogata sa filmografie, amintim producţii precum „Neamul Șoimăreștilor” (1964); ”Columna” (1968) – cu Richard Johnson, Antonella Lualdi şi Ilarion Ciobanu în distribuţie -; seria „B.D” – ”B.D. intră în acțiune” (1970); ”B.D. la munte și la mare” (1971); ”Brigada Diverse în alertă” (1971) – cu Toma Caragiu, Dem Rădulescu, Jean Constantin şi Puiu Călinescu în rolurile principale – ; ”Explozia” (1972); ”Ștefan cel Mare — Vaslui 1475” (1974); ”Frații Jderi” (1974); ”Cuibul salamandrelor” (1976) – cu Ray Milland, Stuart Whitman şi Gheorghe Dinică în distribuţie – ; ”Aurel Vlaicu” (1977); ”Plecarea Vlașinilor” (1982); ”Întoarcerea Vlașinilor” (1983); ”Raliul” (1984); ”Cucoana Chirița” (1986); ”Chirița în Iași” (1987); ”Atac în bibliotecă” (1992) – ultimul său film, cu Alexandru Bindea, Mihai Boghiţă şi Eugenia Bosânceanu în distribuţie.
A semnat, (şi) în calitate de scenarist, peliculele „Dincolo de brazi” (1957) – în colaborare cu Mihai Iacob, „Lupeni 29” (1962) – în colaborare cu Nicolae Țic și Eugen Mandric, „Golgota” (1966) – în colaborare cu Nicolae Țic, „Castelul condamnaților” (1970) – în colaborare cu Nicolae Țic și Mihai Iacob, „Brigada Diverse intră în acțiune” (1970) – în colaborare cu Nicolae Țic, „Brigada Diverse în alertă!” (1971) – în colaborare cu Nicolae Țic, „B.D. la munte și la mare” (1971) – în colaborare cu Nicolae Țic, „Frații Jderi” (1974) – în colaborare cu Profira Sadoveanu și Constantin Mitru, „Ștefan cel Mare – Vaslui 1475” (1975) – în colaborare cu Valeria Sadoveanu și Constantin Mitru, „O lume fără cer” (1981) – în colaborare cu Nicolae Țic și Eugen Mandric, „Plecarea Vlașinilor” (1983) – în colaborare cu Ioana Postelnicu şi „Întoarcerea Vlașinilor” (1984) – în colaborare cu Ioana Postelnicu.
În anul 1954 este angajat ca redactor al revistei „Contemporanul”.
În anul 1963, începe să predea la Institutul de artă teatrală şi cinematografică „I.L.Caragiale” din Bucureşti, la secţia regie de film, în calitate de lector; devine prodecan, în 1967 şi decan al Facultăţii de teatru, în 1970.
A fost secretar general al Asociației Cineaștilor din România (1965-1974) şi, în 1967, a fost președinte al Centrului Național al Cinematografiei.
Între anii 1976-1981 a fost rector al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L. Caragiale” din București.
În 1980, susţine (la Universitatea Bucureşti) teza de doctorat cu titlul „Spectacograma – metodă de analiză a structurii spectacolului cinematografic”. Teza fusese publicată în Buletinul editat de I.A.T.C. „I.L.Caragiale” în anul 1979.
În 1993 devine profesor titular de regie film la Universitatea Hyperion şi este profesor universitar în cadrul A.T.F., curs de regie la Facultatea de Film, secţia Comunicaţii audio-vizuale.
În 1998 este profesor titular de regie film la Universitatea Ecologică şi Universitatea Media iar în 2000 – profesor titular la Facultatea de cinematografie – regie film a Universităţii Media.
Printre premiile cu care a fost recompensat se numără: Moscova – 1961 (”Setea”); Moscova – 1963 (”Lupeni ’29”); premiul ACIN – 1972 (”Explozia”).
În anul 2015 a primit, în cadrul Galei Naționale UCIN, Premiul Președintelui, “pentru dedicația cu care a servit cinematografia românească” şi titlul de Cetățean de onoare al județului Suceava.
A fost căsătorit, din 9 august 1963, cu actriţa Ioana Drăgan, cei doi având o fiică, Ioana.
Regizorul Mircea Drăgan a murit la 30 octombrie 2017, la vârsta de 85 de ani, la Râmnicu Vâlcea.
