Ucraina a lansat un nou val de contraatacuri în sectorul de sud al țării, reușind să avanseze cel puțin 20 de kilometri într-o singură zi în fața unei rezistențe limitate a forțelor rusești, notează Kyiv Post, în timp ce The Guardian observă că Rusia nu deține controlul total asupra niciuneia dintre cele patru regiuni ucrainene pe care le-a anexat. Cu toate acestea, Duma de Stat a ratificat luni, în unanimitate, tratatele privind intrarea în componenţa Rusiei a republicilor populare Donețk și Lugansk, precum și a regiunilor ucrainene Herson și Zaporojie, după cum anunță agenția rusă Tass. ”Nu putem câștiga” este verdictul preluat de The Moscow Times de la un grup de veterani de război care se opun invaziei ruse în Ucraina, în timp ce Reuters constată că doi aliați puternici ai președintelui Vladimir Putin, dintre care cel mai vocal este liderul cecen Ramzan Kadîrov, au ridiculizat în mod public mașinăria de război a Rusiei. Financial Times avertizează că în urma ultimelor victorii ucrainene, ”Putin este supus unor noi presiuni”, iar cei mai mai înfocați susținători ai săi cer pregătirea unei riposte dure, inclusiv prin folosirea unor arme nucleare de calibru mai mic. Și fostul director CIA și general în retragere David Petraeus observă că președintele rus este ”disperat” întrucât realitatea cu care se confruntă pe câmpul de luptă este „ireversibilă”. El avertizează că dacă Putin ar decide să folosească arme nucleare în Ucraina, Statele Unite şi aliaţii lor ar distruge trupele ruse din Ucraina şi ar scufunda flota prezentă în Marea Neagră, notează The Hill.
Pe plan european, peisajul politic și economic continuă să fie unul complicat. În Bulgaria, alegerile parlamentare anticipate organizate pentru a patra oară în ultimele 18 luni au fost influențate de războiul tot mai dur din vecinătate, de instabilitatea politică și de greutățile de ordin economic, remarcă Washington Post, comentând totodată că prezența slabă la urne a reflectat dezinteresul alegătorilor. Cel mai probabil fostul premier Boiko Borisov va primi mandatul pentru formarea unui guvern, însă îi va fi greu să obțină un cabinet stabil, având în vedere că majoritatea celorlalte partide politice au respins orice alianță cu partidul său, GERB, pe care l-a condus de-a lungul unor ani marcați de corupție și care a îngreunat dezvoltarea țării, mai notează cotidianul american. “Cel mai probabil, GERB va forma un guvern minoritar care se va baza pe sprijinul parlamentului pentru un termen de un an, până la alegerile locale, pentru a se evita alte alegeri parlamentare”, consideră un sociolog bulgar, citat de Actualno.
În Ungaria, Parlamentul a adoptat luni primele măsuri anticorupţie destinate să liniştească temerile Comisiei Europene, care a blocat fonduri de miliarde de euro, în aşteptarea unor reforme privind statul de drept, notează La Libre Belgique. Potrivit propunerilor înaintate de ministrul justiției, de acum înainte vor fi considerate infracțiuni prioritare cazurile de corupție și abuz în serviciu, cazuri de delapidare sau fraude care provoacă daune proprietății naționale sau proprietății fundațiilor de administrare a patrimoniului de interes public, fraudele bugetare grave, restricţionarea concurenței în procedurile de achiziții publice, precum şi participarea la o organizație criminală și spălarea de bani, detaliază Vilaggazdasag. Publicația maghiară notează că este vorba doar de primul pas întrucât este așteptată adoptarea în total a 17 legi noi pentru realizarea reformelor promise Comisiei Europene de guvernul de la Budapesta. La Libre Belgique amintește că Ungaria este singura țară din Uniunea Europeană al cărei plan de redresare post-Covid nu a fost aprobat de autoritățile de la Bruxelles. Guvernul ungar speră astfel să scape de sancțiuni și să primească cele 5,8 miliarde de euro, de care țara are nevoie mai mult ca oricând întrucât se confruntă cu o inflație galopantă şi un forint în cădere liberă, mai scrie cotidianul belgian.
În Marea Britanie, executivul a revenit asupra intenției reducerii impozitului pe venit pentru cei mai bogați, constată Le Point. Măsura care ar fi scăzut rata de impozitare de la 45 la 40% pentru veniturile din categoria de top, a fost deosebit de controversată, stârnind furia publicului întrucât îi favorizează pe cei mai bogați în plină criză a costului vieții din Regatul Unit, explică ziarul francez. Per ansamblu, planul estimat între 100 și 200 de miliarde de lire sterline de către economiști, dar ale cărui finanțare și impact economic nu au fost pe deplin cuantificate, a pus probleme piețelor financiare. Lira a scăzut la un minim istoric, iar ratele împrumuturilor guvernamentale din Regatul Unit au crescut la cel mai ridicat nivel de la criza din 2009, amenințând stabilitatea financiară a țării, mai notează Le Point.
Ce se întâmplă când adepți ai teoriilor conspiraționiste ajung să conducă țări? este întrebarea la care încearcă să răspundă un analist al Financial Times, concluzionând că ”fanteziile paranoice ale lui Vladimir Putin și ale altor lideri sporesc pericolele pentru întreaga lume”. ”În actuala eră a globalizării, la teoriile conspiraționiste sunt receptivi în mod special liderii naționaliști extremiști, care văd forțe străine obscure în spatele oricărui eșec ori umilințe suferite de țara lor. Pe măsură ce lucrurile se înrăutățesc, tendința naturală a unui astfel de lider este să insiste și mai abitir, pretinzând că dezastrul creat de măsurile sale este o nouă probă care validează conspirația inițială”, explică Financial Times, dând și alte exemple de lideri cu teorii fanteziste, începând cu fostul președinte american Donald Trump și încheind cu actuala câștigătoare a alegerilor din Italia, Georgia Meloni. ”Putin însă este periculos în mod unic”, atrage atenția Financial Times, invocând și afirmații făcute în urmă cu câțiva ani de cancelarul german Angela Merkel, cum că Putin a pierdut contactul cu realitatea și trăiește „pe altă lume”. ”Partea tragică e că imaginația bolnavă a lui Putin a dezlănțuit acum un război inutil, brutal și tot mai periculos”, conchide Financial Times.
(Carolina Ciulu – RADOR)
