Spațiul Schengen reprezintă, fără îndoială, una dintre cele mai mari realizări ale UE. De călătoria fără vize beneficiază milioane de cetățeni și firme de afaceri europene. Dar, pentru Bulgaria și România, UE mai are încă să transforme acest vis fără frontiere în realitate.
Dimpotrivă, procesul de aderare la zona de circulație fără frontiere a devenit un coșmar pentru cele două țări aflate la frontiera externă a UE.
Săptămâna trecută s-au împlinit 11 ani de când niște guverne conduse de conservatori au respins cererea României și Bulgariei de aderare la Spațiul Schengen.
Atât Bulgaria, cât și România au finalizat toate etapele procesului de evaluare în vederea aderării la blocul țărilor în care se circulă fără pașaport. Procesul se înscria în acord. Totuși, în pofida apelurilor repetate ale Parlamentului European, procesul a fost amânat în mod inacceptabil ani de zile pentru niște motive total rupte de o gestionare sustenabilă și responsabilă a frontierelor externe ale UE.
Deși ambele țări au depus eforturi ca să se asigure că sunt pregătite pentru libera circulație, amândouă mai așteaptă încă. An de an, eforturile Bulgariei și României au fost ignorate.
Fără vreun motiv obiectiv, România și Bulgaria au fost lăsate să aștepte la ușă mult prea multă vreme. Răbdarea își are limitele ei. Guvernele UE nu pot continua să trădeze principiile UE vizând solidaritatea și coeziunea.
În ultimii ani, Europa a fost supusă unor presiuni de pe mai multe fronturi.
Mai întâi, din cauza crizei financiare, apoi din cauza pandemiei de Covid-19, iar, cel mai recent, din cauza războiului Rusiei din Ucraina și a efectelor datorate majorării prețurilor la energie.
Țările de la frontiera UE cu Ucraina au dovedit o solidaritate fără precedent, trebuind să facă față fluxului de refugiați.
Duplicitate populistă
Guvernele populiste din Consiliul UE trebuie acum să renunțe la duplicitate și să demonstreze același spirit de solidaritate.
Europa trebuie să se refacă laolaltă. Trebuie să le oferim statelor membre cele mai bune șanse în vederea unei redresări totale, apelând la toate mijloacele care ne stau la dispoziție. Admiterea României și Bulgariei în Spațiul Schengen ar impulsiona activitatea economică și ar putea ajuta ca tot mai mulți angajați să beneficieze de un salariu mai bun.
Admiterea în Spațiul Schengen ar elimina controlul de la frontieră al pasagerilor și al vehiculelor, reducând totodată timpul de așteptare de la granițe, lăsând în urmă zile întregi de cozi fără sfârșit.
Repercusiunile oricărei noi amânări ar putea fi foarte costisitoare, atât din punctul de vedere al securități, cât și din punct de vedere economic. Nu numai că vor fi menținute costurile economice datorate excluderii din Spațiul Schengen, dar ar crește și riscul unei neîncrederi în voința politică a Uniunii Europene de a-și respecta angajamentele politice.
În prezent, Europa se confruntă cu niște vremuri nesigure. Cu un război la frontierele Europei, lanțurile de aprovizionare sunt grav perturbate. În toate colțurile Europei, euroscepticismul este în creștere. Apar partide de extremă-dreaptă care își croiesc drum la guvernare, așa cum sunt cele din Suedia și din Italia, având drept scop scindarea Europei.
În același timp, avem ocazia să întărim sentimentul proeuropean pentru generațiile din România și din Bulgaria. Noi promisiuni încălcate ar avea un efect contrar.
Un eșec în a-i asigura pe toți cetățenii europeni că pot beneficia de libera circulație din Spațiul Schengen sporește senzația de nedreptate și tratament inechitabil. Acum nu este momentul să afectăm popularitatea UE sau să subminăm sprijinul populației față de o acțiune comună europeană.
În cele din urmă, prețul politic pentru această amânar ar putea fi plătit tocmai de forțele proeuropene. Obiectivul nestrămutat al UE de a reduce inechitatea printr-o politică de coeziune este și el subminat de blocajul perpetuu al aderării.
Acum este momentul să unim UE, și nu să adâncim niște diviziuni care nici n-ar trebui să existe. Cancelarul german social-democrat, Olaf Scholz, înțelege necesitatea concentrării asupra acestei unități și, recent, el a sprijinit public Bulgaria, România și Croația pentru ca ele să devină membre cu drepturi depline ale Spațiului Schengen.
Tocmai de aceea, socialiștii și democrații conlucrează pentru a reorienta gândirea din cadrul UE și pun Spațiul Schengen pe prima pagină a agendei Parlamentului European din această lună.
Intenționăm să apelăm la toate pârghiile de răspundere și control pentru a le cere guvernelor statelor membre să nu se mai ascundă în spatele unor diverse scuze și să ridice toate controalele interne de frontieră cu Bulgaria și România.
Parlamentul European are datoria să-i reprezinte pe toți cetățenii UE, din orice colț al organizației. Trebuie să ne menținem presiunile ca să le aduce aminte liderilor UE și de datoria de a-i asigura pe cetățenii români și bulgari că își văd realizat acest vis mai devreme, și nu mai târziu.
Articol de Iratxe Garcia Perez și Dan Nica
https://euobserver.com/opinion/156192
EUOBSERVER (Belgia), 5 octombrie 2022
Traducerea: Alexandru Danga
