Comunicat de presă – Academia Română: Simpozionul „Din istoria vechilor săli de teatru și de cinema ale capitalei“

Academia Română prin Secția de arte, arhitectură și audiovizual, în parteneriat cu Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu“, organizează joi, 10 noiembrie 2022, simpozionul „Din istoria vechilor săli de teatru și de cinema ale capitalei“. Evenimentul se va desfășura în Sala de consiliu a Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125, începând cu ora 11:00.

Manifestarea va fi deschisă de prezentările cercetătorilor dr. Lucian Sinigaglia, dr. Daniela Gheorghe și dr. Marian Țuțui, care aduc în atenția publicului aspecte inedite sau mai puțin cunoscute referitoare la funcționarea sălilor de teatru și de cinema din București, în perioada de început a secolului XX.

Spații definitorii pentru cultura urbană, sălile de teatru și de cinema măsoară apetența pentru spectacol a locuitorilor orașului. În capitală creșterea numărului cinematografelor încă din perioada antebelică, iar a sălilor de teatru îndeosebi după Marele Război demonstrează faptul că industriile creative își găsiseră și la noi antreprenori. Dinamica vieții culturale i-a determinat, în numeroase cazuri, să transforme săli de teatru în cinematografe sau cinematografele în spații pentru reprezentări teatrale.

Într-o vreme în care modalitățile de petrecere a timpului liber nu erau foarte variate, o sală închiriată timp de o stagiune unei trupe de revistă se putea transforma rapid, după amenajări sumare, în scena unui teatru de dramă, după cum un restaurant devenea peste noapte cinematograf.

Cu teatre concurând între ele, dar intrând în competiție și cu filmul, cu reprezentații de succes sau piese mai puțin apreciate, artele spectacolului au cunoscut în epocă o veritabilă efervescență. Ea se corelează cu procesul tot mai accelerat de occidentalizare a comunităților urbane. Inițiativele culturale din București erau sincronizate cu evenimentele artistice din orașele europene. Teatrele se întreceau în a oferi bucureștenilor montări ale celor mai recente opere dramatice, validate de publicul parizian, iar cinematografele programau cele mai noi producții hollywoodiene în aceste săli cu destinații multiple – doar cinci luni au trecut de la primul spectacol pentru publicul larg al fraților Lumière, din 28 decembrie 1895, la prima proiecție de film bucureșteană a celor doi inventatori, din 27 mai 1896, în sediul ziarului L’Indépendance Roumaine. Din programe nu lipseau nici creațiile autohtone, chiar dacă ponderea lor era încă redusă.

Spre sfârșitul secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului XX, capitala deprindea cu frenezie cultura loisirului. Reanalizarea acestei perioade culturale va oferi o perspectivă exactă asupra rolului pe care l-au avut sălile de teatru și de cinema în formarea gustului publicului, dar și în modelarea jocului artiștilor care au evoluat pe scenă ori ale căror siluete au apărut pe marele ecran.

Biroul de comunicare al Academiei Române

RADOR – 8 noiembrie