Revista presei internaționale – 11 noiembrie

În Statele Unite, democrații își sărbătoresc victoriile surprinzătoare la alegerile intermediare, dar echilibrul puterii e încă în derivă, titrează The Washington Post. Privați de victoria triumfătoare promisă de analiștii politici, republicanii caută vinovaţii pentru rezultatele lor slabe la alegerile de la jumătatea mandatului, scrie Courrier International, iar potrivit presei americane, vinovatul evident – ​​și marele învins al votului – este nimeni altul decât Donald Trump. Sunt încă o mulțime de necunoscute cu privire la rezultatele acestor alegeri, dar un lucru este cert: revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a devenit mult mai complicată, observă Los Angeles Times. Este timpul ca Partidul Republican să dea pagina Trump, crede Fox News, iar National Review consideră că eșecul pe termen lung la alegerile intermediare ar putea ajuta Partidul Republican să se îndepărteze de Trump. În schimb, actualul președinte, Joe Biden, le-a oferit democraților cel mai bun rezultat din 1998 până în prezent, la alegerile intermediare, după ce prognozatul val roșu republican a eșuat, constată Newsweek. Nici Biden, nici Trump! A câștigat America profundă, conchide ziarul turc Sabah.
În Uniunea Europeană, invadarea Ucrainei de către Rusia a adus mobilitatea militară pe agenda comunitară, observă Politico, informând că Executivul european a prezentat un nou plan de acțiune menit a consolida capacitatea Uniunii de a se apăra în cazul unei crize. Planul de acțiune, detaliază Politico, urmărește adaptarea coridoarelor de transport ale blocului comunitar, rezolvarea birocrației care împiedică transportul transfrontalier de echipamente militare prin procesele de digitalizare, protejarea infrastructurii împotriva atacurilor cibernetice și consolidarea cooperării cu partenerii, inclusiv cu Ucraina și Moldova. Planul de acțiune promite să actualizeze cerințele militare până la sfârșitul anului și să le extindă pentru a acoperi și lanțurile de aprovizionare cu combustibil și utilizarea duală a managementului traficului aerian și, de asemenea, solicită țărilor UE să evalueze, până anul viitor, dacă rețelele lor de transport îndeplinesc cerințele militare, adaugă Politico. La rândul său, Franța își actualizează doctrina militară. Președintele Emmanuel Macron a prezentat provocările strategice majore cărora trebuie să le facă față țara sa, într-o gramatică geopolitică globală bulversată de războiul din Ucraina, notează La Libre Belgique. Franța își reafirmă ambiția de a fi, în 2030, o putere a echilibrelor pe scena internațională, care își întărește raza de acţiune și influența în domeniile sale de interes, subliniază ziarul belgian. În 2030, Franța va trebui să poată face față, împreună cu aliații săi, unei „posibile reveniri a unui conflict interstatal de mare intensitate” și „strategiilor hibride”, trecând prin război cibernetic și informațional, detaliază La Libre Belgique.
Între timp, Parlamentul European s-a declarat în favoarea aderării Croației la Spațiul Schengen, anunță agenția croată Kuna. Pentru a se asigura că drepturile fundamentale sunt respectate la frontierele externe ale UE, PE invită Croația să informeze Parlamentul și Consiliul cu privire la modul în care a pus în aplicare planul de acțiune pentru gestionarea frontierelor externe ale UE, notează Naftemporiki. Totodată, vicepreşedintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a declarat că este timpul „să extindem Schengen, nu numai cu Croaţia, ci şi cu România şi Bulgaria”, citează Darik. Cu cât amânăm mai mult această decizie, cu atât mai mulţi cetăţeni se pot îndepărta de proiectul european, deci este timpul ca UE să facă ceea ce este necesar şi pur şi simplu să le ureze bun venit în Schengen, a îndemnat Schinas, citat de Darik.
La Conferința Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, COP27, la Sharm el-Sheikh, a avut loc Africa Day, o zi dedicată impactului schimbărilor climatice pe continentul african, anunță Euronews. Potrivit organizațiilor neguvernamentale, între 17 și 40 de milioane de persoane ar putea fi obligate să-și părăsească țările, iar culturile agricole și stocurile de pește ar putea scădea cu până la 40%, avertizează Euronews. Pe continentul african vor fi necesare investiții mari în următorii ani, iar pentru a efectua o tranziție către un model economic, industrial și agricol mai durabil va fi necesară colaborarea între nordul și sudul lumii, colaborare care a lipsit în ultimii ani, atenționează Euronews. Tot la COP27, Joe Biden va promova agenda climatică a SUA, pe fondul vântului potrivnic de acasă, titrează The Wall Street Journal. Președintele american dorește să reafirme conducerea SUA, în timp ce câștigurile electorale republicane de la Washington și războiul din Ucraina complică eforturile administrației sale de a pune capăt dependenței de combustibilii fosili, determinând Washingtonul și pe aliații săi să lupte pentru a-și asigura aprovizionarea cu petrol, în timp ce economiștii avertizează că o recesiune globală se zărește la orizont, atenționează The Wall Street Journal.
Apoi, președintele american va fi prezent, la jumătatea lunii noiembrie, la reuniunea G20, în Bali. În marja summit-ului G20, Joe Biden și omologul său chinez Xi Jinping vor avea, cu o zi înainte de începerea reuniunii, o întâlnire față în față, anunță Financial Times. Președintele SUA și-a exprimat deja dorința de a discuta cu omologul său chinez despre „liniile roșii” reciproce care nu trebuie să fie încălcate, adaugă Le Point și amintește că SUA au identificat China ca fiind „unicul lor rival” pe termen lung și încearcă să aducă la unison în special țările din Asia de Sud-Est, care sunt reticente în a se opune Beijingului. În plus, scrie Le Point, Joe Biden a confirmat că va aborda cu Xi Jinping problema foarte sensibilă a Taiwanului, în timp ce Washingtonul menține o politică de „ambiguitate strategică” cu privire la o posibilă intervenție militară a Statelor Unite, dacă Taiwanul ar fi atacat de China.

Cristina Zaharia, RADOR