Parlamentul European a votat joi, cu o largă majoritate, planul REPowerEU, privind reducerea dependenței energetice de Federația Rusă. Programul, adoptat cu 471 voturi „pentru”, 90 „împotrivă” și 53 abțineri, prevede diversificarea resurselor, promovarea economisirii și a energiei din surse regenerabile.
Un amendament introdus pe ultima sută de metri de eurodeputații social-democrați Victor Negrescu și Dan Nica a stârnit multe comentarii, la București dar și printre eurodeputații români. Ovidiu Nahoi, de la Bruxelles, vine cu detalii.
Planul este realmente important. Comisia Europeană a decis să aloce 20 de miliarde de euro, bani suplimentari, pentru a susține această tranziție energetică iar fondurile se vor constitui într-un nou pilon al deja cunoscutului NextGenerationEU, planul de relansare și reziliență post-pandemie. Și trebuie spus că pentru acest act normativ au existat doi raportori români, Siegfried Mureșan din partea PPE și Dragoș Pîslaru din partea Renew Europe, alături de eurodeputata socialistă din Spania Eider Gardiazabal Rubial.
România urmează să primească, prin acest mecanism, aproape 1,4 miliarde de euro.
Dar suma din dreptul României ar putea să crească și mai mult, grație unui amendament formulat de grupul Renew Europe. Potrivit acestuia, fondurile europene rămase nefolosite în exercițiul 2014-2020 ar urma să fie transferate pentru REPowerEU. Potrivit aprecierii europarlementarului Dragoș Pîslaru (Renew Europe), ar putea fi vorba de o sumă cuprinsă între 3 și 5 miliarde de euro, ceea ce ar putea face din România principalul beneficiar al REPowerEU – cu alte cuvinte, am putea transforma o slăbiciune într-o mare oportunitate.
– Ce ar putea face România cu acești bani?
– Aici, părerile europerlamentarilor diferă. Pentru europarlamentarul Dragăș Pîslaru, este important ca investițiile să-i vizeze pe micii consumatori, fie ei gospodării sau IMM-uri, astfel încât ei să-și reducă facturile, prin instalarea de pompe de căldură și panouri fotovoltaice, izolarea și renovarea clădirilor. El imaginează un fel de program ”Rabla” , cu participarea sectorului bancar, astfel încât consumatorii să poată accesa rapid voucherele necesare tuturor operațiunilor, de la auditul energetic la lucrările propriu-zise. Europarlamentarul social-democrat (S&D) Dan Nica se pronunță însă pentru un echilibru între marile proiecte și soluțiile individuale.
Marile parcuri solare și eoliene au o mare eficiență, spune Dan Nica. El adaugă că energia astfel obținută poate fi folosită pentru obținerea de hidrogen verde, combustibilul viitorului. În plus, 99% din capacitatea de stocare a energiei regenerabile este în acest moment asigurată de sectorul hidro”, atrage atenția europarlamentarul social-democrat. De precizat că proiectul permite și abordarea proiectelor legate de gaze, nu și de petrol. Dar în privința gazelor, guvernele vor fi obligate să prezinte, la schimb și măsuri complementare de reducere a poluării.
De asemenea, parlamentarii au respins finanțarea parțială a planului din bugetele pentru coeziune și agricultură. Vor fi încurajate proiectele transfrontaiere, de interconectare, mai mult de o treime din fonduri fiind destinate acestora.
– A existat o întreagă discuție, la noi, legat de un amendament care ar permite renegocierea PNRR. Despre ce este vorba?
– Într-adevăr, marea dezbatere în jurul REPowerEU a fost generată de un amendament, al europarlamentarilor români social-democrați Victor Negrescu și Dan Nica. Acesta a fost adoptat de plen și doar europarlamentarii Renew Europe, inclusiv cei români, s-au opus.
Amendamentul permite o flexibilizare a planurilor naționale de redresare și reziliență, motivată de noile provocări ale războiului, crizei energetice și alimentare – o idee vânturată și pe la București dar rostită cu voce tare la Roma, de noul premier italian, Georgia Meloni.
Amendamentul a fost criticat puternic de europarlamentarii din grupul Renew Europe. Ei spun că, așa cum a fost formulat, acesta deschide calea pentru abandonarea reformelor asumate în PNRR – de exemplu, invocând criza, guvernul ar putea să reorienteze fondurile pentru reforma justiției către proiecte energetice.
De partea sa, europarlamentarul Siegfried Mureșan, din partea PPE, a dat asigurări că această renegociere nu va depăși cadrul destul de strict în care a fost conceput NextGenerationEU, planul de relansare și preziliență post-covid.
– Ce urmează, de acum înainte?
– Textul urmează însă să intre în procedura de mediere, așa-numitul trialog Parlament, Consiliu, Comisie. Inclusiv amendamentul privind posibila renegociere a PNRR precum și cel referitor la transferarea fondurilor de coeziune necheltuite, pentru că ele nu apăreau în textul inițial propus de comisie. Medierea ar trebui să se termine în decembrie și actul normativ să intre în vigoare.
– Care este șansa ca textul care deschide calea spre renegocierea PNRR să treacă de mediere?
– Destul de bune, apreciază surse parlamentare. Aceasta, pentru că multe guverne, nu doar cel român sau italian, și-ar dori să transfere bani cu mai multă larghețe. Iar ceea ce Comisia și-a propus inițial să fie aproape ne-negociabil ar putea deveni cu mult mai flexibil.
RFI – 10 noiembrie 2022 – Ovidiu Nahoi
