Revista presei internaţionale – 14 noiembrie 2022

Presa internațională continuă să urmărească îndeaproape războiul din Ucraina dar acordă atenție și altor evenimente importante din sfera politică sau socială.
Referindu-se la retragerea militarilor ruși din Herson, publicația spaniolă El Mundo scrie că „Râul Nipru devine noua linie a frontului în Ucraina. Odată cu retragerea Rusiei din nordul regiunii Herson, râul Nipru, cel mai mare din Ucraina, devine o graniță naturală și prima linie de front între armatele Ucrainei și Rusia în sudul țării. Niprul este cheia apărării Crimeii. Puțin peste o sută de kilometri separă cursul inferior al râului la nivelul Hersonului de peninsula anexată de Rusia în 2014, așa că teoretic armele grele ucrainene ar putea ajunge ușor în orașul Armiansk din Crimeea”.
Potrivit publicației de limbă turcă Sabah, „Situația se complică tot mai mult pentru Rusia. O serie de așteptări majore ale Rusiei cu privire la SUA nu s-au realizat. ‘Valul roșu’ nu a venit în SUA, așa cum se preconiza. Cu alte cuvinte, republicanii, care au anunțat că vor suspenda sprijinul american pentru Ucraina în Congres, nu au putut obține un rezultat care să blocheze administrația Biden. Asta înseamnă că politica lui Biden în Ucraina va continua cel puțin doi ani. Sprijinul militar și economic va continua și va proteja unitatea în Europa. Una dintre ultimele speranțe ale Rusiei în acest război de uzură s-a năruit. Poate de aceea s-a retras din partea de vest a Hersonului. Oricum, rezista cu greutate în această regiune. În plus, Rusia va mai avea de așteptat câțiva ani ca Europa să renunțe înaintea ei dar nici acesta nu este un scenariu prea plauzibil. Deci situația se complică pentru Rusia”.
Marea Britanie și Franța ar putea semna luni un acord pentru a-și intensifica eforturile comune de a împiedica migranții ilegali să traverseze Canalul Mânecii. Potrivit Reuters, acordul va crește semnificativ numărul de 200 de ofițeri și voluntari francezi care operează pe plajele Canalului. În același timp, Franța ar urma să își dea acordul pentru înființarea unui centru de control comun unde să fie desfășurați responsabili britanici din domeniul migrației. Între timp, Italia, Grecia, Cipru și Malta au emis o declarație comună în care atrag atenția că este nedrept să adăpostească doar ele persoane salvate de pe nave în timp ce încercau să traverseze din Africa și că responsabilitatea ar trebui împărțită mai larg de întregul bloc. Declarația vine pe fondul unei dispute aprinse între guvernele italian și francez, care a culminat vineri, când o navă umanitară care transporta aproximativ 230 de migranți a acostat în portul Toulon, din sudul Franței, după ce a fost respinsă de Italia, menționează Reuters.
În Statele Unite, după alegerile de la jumătatea mandatului, Senatul va fi în continuare controlat de democraţi. Potrivit Le Figaro, partidul lui Joe Biden a câştigat mandatul care îi lipsea pentru a păstra controlul în Senatul Statelor Unite, un eşec usturător pentru Donald Trump care promitea un val republican în Congres. Republicanii par în măsură să redevină majoritari în Camera Reprezentanţilor. Ei ar urma să se folosească de această situație pentru a lansa numeroase anchete parlamentare privind administraţia lui Joe Biden sau apropiaţi ai acestuia. Fără Senat, ei nu vor putea adopta legi contrare obiectivelor acestuia, în special privind avortul sau clima, nici bloca numirile de judecători, ambasadori şi oficiali guvernamentali. Pe de altă parte, sfârşitul iluziilor republicane privind Senatul reprezintă o înfrângere pentru Donald Trump, care ar urma să anunţe marţi că va candida la alegerile prezidenţiale.
Întâlnirea de luni, în Bali, între Joe Biden și Xi Jinping, în marja summitului G20, este cel mai important eveniment geopolitic al anului, opinează publicația italiană Corriere Della Sera. Cei doi lideri nu s-au mai întâlnit personal de la începutul pandemiei. Relația lor a devenit critică, iar poate cea mai serioasă criză a fost în această vară cu ocazia vizitei lui Nancy Pelosi în Taiwan. Acum, politica lor externă este agresivă, deoarece Xi Jinping crede că vremurile de declin ale Occidentului s-au accelerat. Dar asta nu înseamnă că el se poate descurca fără America. Nici America nu poate gestiona rapid „un divorț” economic, după 30 de ani de integrare care au dus la o adevărată simbioză între cele două economii, de fapt „gemene siameze”. Prin urmare, Summitul din Bali poate ajuta la definirea regulilor jocului unei dispute: Washingtonul și Beijingul vor continua să fie antagoniste, dar au interes pentru prevenirea accidentelor involuntare de parcurs, a conflictelor incontrolabile, a spiralelor de neînțelegeri care ar putea scăpa de sub control și le-ar putea afecta pe ambele.
Ţările din G20 lansează un fond pentru a se pregăti pentru pandemiile viitoare, anunță Le Figaro. Marile economii din G20 au anunţat duminică, înaintea summitului lor din Indonezia, un fond de 1,4 miliarde de dolari pentru a se pregăti pentru pandemiile viitoare, o sumă considerată insuficientă de ţara gazdă a reuniunii. Este considerat unul din rarele progrese aşteptate cu ocazia summitului şefilor de stat şi de guvern ai G20, care se deschide marţi pe insula indoneziană Bali, marcat de altfel de profunde divizări în legătură cu Ucraina. Statele Unite au contribuit cu 450 de milioane de dolari, adică aproape o treime din total.
În urma unui atentat care a avut loc duminică într-o zonă aglomerată a Istanbulului și-au pierdut viața cel puțin șase persoane, fiind înregistrați și 53 de răniți, a anunțat președintele Erdoğan, citat de publicația turcă Milliyet. „Încercările de a subjuga Turcia și poporul turc prin terorism nu își vor atinge țelul, așa cum nu au reușit nici în trecut”, a afirmat președintele. The Guardian comentează că „Bulevardul Istiklal, unde a avut loc explozia, atrage numeroși turiști și localnici, cu magazinele deschise pe ambele părți. În perioada 2015-2017, Turcia a fost afectată de un șir lung de atentate comise de ISIS și de grupările kurde. Pe 19 martie 2016, un atentat produs pe aceeași stradă a ucis cinci persoane și a rănit alte 36. Anterior, în luna ianuarie, un atacator sinucigaș a ucis 13 persoane în cartierul Sultanahmet. În iunie, atacatori cu arme automate și centuri explozive au forțat intrarea în aeroportul Atatürk din Istanbul, ucigând 45 de persoane și rănind alte 230”.

(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)