Calendarul evenimentelor, 20 noiembrie – selecțiuni

EVENIMENTE INTERNE

-Partide

*Iași: Conferinţă de presă susţinută de deputatul Alexandru Muraru, preşedintele PNL Iaşi – ora 10:00, la sediul PNL Iaşi

*Chișinău: Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, participă la lucrările Congresului al X-lea extraordinar al Partidului Democrat din Moldova – ora 11:00, la Palatul Republicii, Sala Mare

-Minorități

* ‘Teachers for SwanZ’ – conferinţă susţinută de preşedintele Consiliului Internaţional al Dansului (CID) – UNESCO, directorul Teatrului de Dans ‘Dora Stratou’ din Atena, Grecia şi ambasador al proiectului Erasmus, Alkis Raftis, eveniment organizat de Uniunea Elenă din România, prilejuit de faza finală a proiectului Erasmus+ cu acelaşi titlu – ora 11:30, la sediul Uniunii Elene din România, str. Vasile Alecsandri, nr. 8

-Medicină, Sănătate

*Conferinţă de presă organizată de Universitatea de Medicină şi Farmacie ‘Carol Davila’ din Bucureşti cu ocazia Concursului de Intrare în Rezidenţiat – 2022; participă prorectorul pe probleme de învăţământ postuniversitar al UMFCD şi coordonator al concursului de rezidenţiat în Centrul universitar Bucureşti, prof. dr. Cătălina Poiană, şi rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie ‘Carol Davila’ şi preşedinte al Comisiei Centrale Naţionale de Rezidenţiat, prof. dr. Viorel Jinga – ora 10:45, la Centrul Expoziţional ROMEXPO

-Cultură

* Artiștii Filarmonicii „George Enescu” susțin concertul “Dimineți cu Beethoven” de la ora 11:00, în Sala mare a Ateneului Român, cu trei lucrări, o sonată pentru vioară și pian, un trio pentru vioară, violoncel și pian și un cvartet pentru două viori, violă și violoncel. (Natalia Pancec  – vioară, Tania Zâmbreanu – vioară, Eugen Bogdan Popa – violoncel, Adriana Toacsen – pian, Clementina Ristea Ciucu – pian. Cvartetul Virtuoso : Viorel Buştean – vioara I, Monica Buştean – vioara a II-a, Florin Matei – violă, Alexandru Duţulescu – violoncel.) Printre partenerii media: Radio România Muzical

* Perspectivă largă – 120 de ani de filme maghiare – 20 noiembrie – 9 decembrie – ora 18:30, la Institutului Liszt – Centrul Cultural Maghiar București, Str.Gina Patrichi nr.8. Prima peliculă maghiară cu scene regizate, intitulată “Dansul / A táncz” a fost prezentat pe data de 30 aprilie 1901 la Teatrul Științific Urania din Budapesta. Această dată este considerată ziua de naștere a cinematografiei maghiare. Au trecut de atunci 120 de ani, o perioadă lungă cu multe evenimente, asupra cărei rezultate, valori și provocări merită în orice caz o retrospectivă. Expoziția este realizată în colaborare cu Arhivele de Film din cadrul Institutului Național de Film din Ungaria. Curatori: Specialiști ai Arhivei de Film din cadrul Institutului Național de Film: Balogh Gyöngyi†, Barkóczi Janka, Boronyák Rita, Czirják Pál, Erdős Emese, Fazekas Eszter, Hussein Evin, Kurutz Márton, Löwensohn Enikő, Orosz Anna Ida, Ráduly György, Takács Rita, Torma Galina, Varga János

-Sport

* Are loc un meci din etapa a 12-a a Ligii Naţionale de handbal masculin: CS Minaur Baia Mare – CSA Steaua Bucureşti – ora 17:00, la Sala ”Lascăr Pană” – Bucureşti

* Se dispută partide în etapa a şasea a Ligii Naţionale de baschet masculin:

  • CS Municipal Târgu Mureş – CS Rapid Bucureşti – ora 18:00, la Sala Sporturilor – Târgu Mureş
  • FC Argeş Piteşti – CSM Baschet Petrolul Ploieşti – ora 18:00, la Sala Trivale – Piteşti

*Au loc meciuri amicale de fotbal:

  • FC Braşov – FC Rapid Bucureşti – ora 12:00, la Braşov
  • AFC UTA Arad – Vojvodina Novi Sad – ora 15:00, la Arena ”Francisc Neuman” – Arad

* Se joacă un meci din etapa a şasea a Diviziei A1 la volei feminin: CSO Voluntari 2005 – CS Dinamo Bucureşti – ora 15:00

*Au loc meciuri în Campionatul Naţional de hochei pe gheaţă:

  • ACS Sapienţia U23 – Sportul Studenţesc – ora 11:30, la Patinoarul Cârţa
  • ACSH Gheorgheni – Corona Braşov (Patinoarul Gheorgheni, ora 18:30), contează şi pentru Erste Liga

*Sunt programate meciuri în etapa a opta a play-out-ului Ligii Naţionale de rugby:

  • CS Ştiinţa Petroşani – CSM Bucovina Suceava – ora 11:00, la Stadion Ştiinţa – Petroşani
  • CS Politehnica Iaşi – RC Gura Humorului – ora 13:00, la Stadion Tepro-Tineretului – Iaşi

* Chişinău: Naţionala de fotbal a României întâlneşte echipa Republicii Moldova într-un meci amical – ora 20:30, la Stadion Zimbru

-Diverse

* Târgul de Crăciun, organizat de Primăria Capitalei prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti şi PROEDUS – Centrul de Proiecte Educaţionale şi Sportive Bucureşti, alături de CREART – Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Municipiului Bucureşti în Piaţa Constituţiei, se va deschide astăzi, începând cu ora 10:00 şi va putea fi vizitat până pe 26 decembrie. Evenimentul este deschis publicului de luni până vineri, în intervalul orar 12:00-23:00, iar sâmbăta şi duminica în intervalul 10:00-23:00. Intrarea este liberă.

*Alba Iulia: Manifestări organizate de Primăria Municipiului Alba Iulia, prilejuite de Ziua Naţională a României (19 noiembrie – 7 decembrie)

  • Maratonul Reîntregirii Neamului Românesc – ediţia a 12-a – ora 16:30, Câmpia Libertăţii din Blaj – Sala Unirii din Alba Iulia
  • Festivitatea de premiere (Sala Unirii)

– S-a întâmplat într-o zi de 20 noiembrie

* Acum 798 de ani (1224) era menţionată pentru prima dată biserica „Sf. Mihail” din Cisnădioara (jud. Sibiu), monument istoric şi de arhitectură din secolul al XIII-lea, edificiu considerat drept cel mai vechi monument de arhitectură în stil romanic pur din Transilvania. Biserica din Cisnădioara se înscrie în seria bazilicilor de inspiraţie renană din zona Sibiului, alături de cea din Cisnădie, Ocna Sibiului, Guşteriţa etc. Ceea ce este demn de remarcat este faptul că monumentul ecleziastic nu a fost modificat de-a lungul timpului, aşa cum s-a întâmplat cu majoritatea bisericilor din Transilvania. Unele modificări au fost făcute după invazia tătarilor din 1241, modificări care relevă influenţa şantierelor din Ungaria vestică, influenţe ce sunt vizibile şi în zona Sibiului şi a Sebeşului începând din anul 1260

* Se împlinesc 170 de ani (1852) de la deschiderea oficială a Școlii Centrale din București, care s-a numit ulterior „Pensionatul Domnesc de fete”. La data de 19 martie 1851, domnitorul Barbu Ştirbey a aprobat prin edict regal înfiinţarea unui „Pensionat Domnesc de Demoazele”, şcoală destinată fiicelor unor demnitari, care se distinseseră în serviciul public şi cărora, statul, drept recunoaştere şi recompensă, le asigura în mod gratuit buna educaţie a odraslelor. Din 1864 este transformată în şcoală secundară de cinci ani. Prima directoare a fost Ana Iacobsen, de origine din Rusia. Astfel este pusă piatră de temelie a actualei Şcoli Centrale, şcoală ce va deveni în timp echivalenta feminină a liceului Sf. Sava, întemeiat cu trei decenii mai devreme. Până la 1890, când părintele arhitecturii româneşti, Ion Mincu, construieşte actualul edificiu al Şcolii Centrale, aceasta îşi schimbă sediul în mai multe locuri: Casa lui Manuc, Casa Turnescu, unul dintre palatele familiei Ghica sau pe strada numită „a Pensionatului/Pensionului”, de lângă Colţea. După 1948 și până în 1993 instituția s-a numit „Liceul Zoia Kosmodemianskaia”. În 1990, în urma schimbărilor politice ce au înlăturat regimul comunist, liceul îşi recapătă numele şi redevine Şcoala Centrală

* Cu 161 de ani în urmă (1861) Poarta otomană emitea „Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei”, prin care admitea unirea administrativă şi politică a Principatelor, înfăptuită de facto la 24 ianuarie 1859 (unirea era recunoscută, însă, numai pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza). În ciuda prevederilor restrictive, documentul marchează un pas important pe calea unirii depline a Principatelor (20.XI/2.XII)

* Acum 113 ani (1909) era înfiinţată, la Chitila (lângă Bucureşti), din iniţiativa lui Mihail Cerchez, prima Şcoală de pilotaj din România (şi din sud-estul Europei). A funcţionat între anii 1909 şi 1911 şi a pregătit primii piloţi militari români. Complexul Aeronautic de la Chitila a fost înființat prin strădaniile avocatului român Mihail Cerchez. La 20 noiembrie 1909 s-a înregistrat la Tribunalul Ilfov Actul Constitutiv nr. 2931/1909 al firmei particulare Cerchez Co., încheiat între Mihail Cerchez împreună cu alte 29 de persoane, prieteni de-ai avocatului (Gigi Petcu, Iancu Mavrodin, Ștefan Cerchez ș.a.), și statul român, act prin care primii s-au obligat să contribuie cu sume de bani în vederea atigerii țelului societății: „exploatarea locomoțiunei aeriene subt toate formele”, iar statul să pună la dispoziție terenul (20.XI/3.XII)

* Se împlinesc 105 ani (1917) de când a avut loc Bătălia de la Cambrai (în timpul Primului Război Mondial). Cu prilejul ofensivei engleze asupra oraşului francez au fost folosite pentru prima oară, într-o luptă, tancurile (20.XI – 8.XII)

* La data de 20 noiembrie 1919, cu 103 ani în urmă, la Ateneul Român (Palatul Adunării Deputaţilor aflându-se în renovare), îşi începea lucrările primul Parlament al României după Marea Unire. Mulţi dintre membrii acestuia erau personalităţi istorice cu merite deosebite în pregătirea şi înfăptuirea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, precum Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voevod, Vasile Goldiş, Ştefan Cicio Pop, Mihai Popovici, Sever Dan, Sever Bocu, Octavian Goga, Ion Agârbiceanu şi mulţi alţii. „Lucrările legislativului au debutat, conform cutumei încetățenite, în prezența regelui Ferdinand, care a citit obișnuitul mesaj. De data aceasta, se înțelege, cu conotații speciale. În primul Parlament al României au ajuns 169 de deputați și senatori din Ardeal. Președinte al Adunării Deputaților a fost ales Vasile Stroescu, cel mai vârstnic deputat

* Acum 101 ani (1921) s-a desfășurat primul Congres General al Partidului Țărănesc. La Congresul general al partidului de la București, din 20–21 noiembrie 1921, Partidul Țărănesc a întrunit reprezentanți de pe tot întinsul țării (cu excepția Bucovinei, a cărei organizație s-a format în iunie 1922). Partidul a aprobat fuziunea cu succesorul de drept al Partidul Țărănesc din fosta Basarabie țaristă, uniune care a fost realizată la 18 iulie 1821, precum și proiectul de program de revendicări social-politice și economice, al cărui proiect fusese pregătit de Constantin Stere

* Se împlinesc 100 de ani (1922) de când România participa la Conferinţa internaţională de la Lausanne (Elveţia), în problema strâmtorilor Bosfor şi Dardanele. În cadrul conferinţei s-a discutat şi s-a semnat Tratatul de pace cu Turcia, care recunoştea drepturile României asupra insulei Ada-Kaleh de pe Dunăre (conferinţa s-a încheiat la 24.VII.1923)

* La Tiraspol (Transnistria de astăzi), se semna la 20 noiembrie 1923 (acum 99 de ani) primul acord între România și URSS, acord care prevedea mijloacele și procedeele ce trebuiau urmate în vederea soluționării conflictelor de pe Nistru

* Se împlinesc 90 de ani (1932), de când, la Opera Română din București, avea loc premiera românească a baletului „Iris” de Constantin C. Nottara, după premiera absolută a spectacolului la Opera din Moravska-Ostrava din Cehoslovacia, din 12 noiembrie 1931

* În urmă cu 77 de ani (1945) începeau dezbaterile în procesul principalilor criminali de război nazişti, judecat la Curtea Internaţională Militară de Justiţie de la Nürnberg (Germania) și încheiat la 1.X.1946. Tribunalul de la Nürnberg a tras la răspundere nazişti de prim rang. A fost un proces-mamut, ca răspuns la crime abominabile, care influenţează până astăzi dreptul penal internaţional

* Acum 73 de ani (1949) era înființată Uniunea Federală a Naționalităților Europene (Federal Union of European Nationalities – FUEN), la Paris, la primul Congres al Naționalităților. FUEN este cea mai mare organizație umbrelă a minorităților naționale autohtone/grupuri etnice din Europa, având în jur de 100 de organizații membre din 35 de țări. În 2019, existau 103 organizații membre reprezentând minorități etnice, lingvistice și naționale din Europa

* Cu 63 de ani în urmă (1959), la Opera Română din Bucureşti, avea loc premiera operei „Răscoala” de Gheorghe Dumitrescu, pe un libret al compozitorului după romanul omonim al lui Liviu Rebreanu

* Cu 59 de ani în urmă (1963) Adunarea Generală a ONU adopta Declaraţia Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la lichidarea tuturor formelor de discriminare rasială

* În urmă cu 33 de ani (1989), între 20 și 24 noiembrie, la Sala Palatului, a avut loc Congresul al XIV-lea al PCR. Ultimul Congres al PCR și-a deschis lucrările pe 20 noiembrie 1989, în prezența a 3.308 delegați. A fost ultimul congres în care Ceaușescu a fost ales în unanimitate secretarul general al PCR și ovaționat la scenă deschisă. Peste numai o lună, la Timișoara, începea Revoluția și, odată cu ea, sfârșitul regimului comunist în România, prin executarea soților Ceaușescu (pe 25.XII.1989). În cadrul Congresului, timp de șase ore, Nicolae Ceaușescu a prezentat Raportul în fața Congresului. În discursul său, Nicolae Ceaușescu promitea, printre altele, că, în cincinalul următor, producția-marfă industrială va crește cu 30-50, însă este necesar să se considere aceste procente ca fiind minime și că trebuie să se acționeze pentru o creștere mai accentuată.

* Acum 33 de ani (1989) Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat prima Convenție cu privire la drepturile copilului. Convenția a fost adoptată de 196 de țări, membre ale Națiunilor Unite (cu excepția SUA). Orice stat care semnează și ratifică Convenția se obligă să aplice integral și corespunzător standardele juridice în domeniul promovării și protecției drepturilor copilului. Două Protocoale Opționale adiționale la Convenția pentru Drepturile Copilului au fost adoptate la 25 mai 2000. Primul Protocol interzice implicarea copiilor în conflicte militare, iar cel de-al doilea interzice vânzarea acestora, prostituția și pornografia infantilă. Ambele protocoale au fost ratificate de peste 150 de state. Un al treilea Protocol Opțional a fost adoptat la New York, în decembrie 2011, privind procedura comunicărilor, care va permite copiilor sau reprezentanților acestora să depună plângeri individuale pentru încălcarea drepturilor copiilor. Documentul a intrat în vigoare la 14 aprilie 2014. România a semnat Protocolul în data de 13 iunie 2012

* Se împlinesc 30 de ani (1992) de când era deschisă oficial Bursa Română de Mărfuri, prima şedinţă de tranzacţionare având loc în 10 decembrie 1992. Dacă în 1992, BRM dispunea doar de ringul central din Bucureşti, la finele anului 2007, reţeaua teritorială cuprinde 33 terminale bursiere, prin intermediul cărora se realizează o bună acoperire teritorială a tuturor zonelor geografice ale ţării: Alba, Alexandria, Arad, Bacău, Bistriţa, Braşov, Buzău, Cluj-Napoca, Călăraşi, Constanţa, Covasna, Craiova, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Oradea, Piatra Neamţ, Piteşti, Prahova, Reşiţa, Slobozia, Suceava, Târgovişte, Târgu Mureş, Timişoara, Tulcea, Vaslui, Vâlcea şi Vrancea

* Se împlinesc 30 de ani (1992) de când Guvernul Nicolae Văcăroiu a condus România, începând cu această dată și până pe 11 decembrie 1996

* În urmă cu 27 de ani (1995) Agenția Spațială Română (ROSA) a dobândit statutul de instituție publică cu personalitate juridică, statut legiferat prin HG nr. 923/20.11.1995. ROSA este o organizaţie ştiinţifică şi tehnologică având recunoaștere internațională, îndeplinind un rol esențial în coordonarea activităţilor naţionale de cercetare şi aplicaţii spaţiale şi de securitate

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Grigorie Decapolitul; Sf. Mucenic Dasie (Calendarul Creştin-Ortodox 2022)

– Sf. Cuv. Grigorie Decapolitul; Sf. Mucenic Dasius din Durostorum (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– Cristos, Regele Universului; sfârşitul Anului Liturgic (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– 1856: A murit Bolyai Farkas, matematician maghiar din Transilvania, cunoscut mai ales pentru contribuţiile sale în geometrie; tatăl matematicianului Bolyai János (n. 1775)

– 1869: S-a născut Nerva Hodoş, istoric şi bibliograf; unul dintre fondatorii bibliografiei româneşti; a desfăşurat o activitate rodnică pentru organizarea colecţiilor Bibliotecii Academiei (m. 1913)

– 1872, 20.XI/2.XII: S-a născut pictorul Gheorghe Petraşcu; membru titular al Academiei Române din 1936 (m. 1949) – 150 de ani

– 1872: S-a născut poetul George Tutoveanu, afirmat în publicaţii sămănătoriste (m. 1957) – 150 de ani

– 1874: S-a născut (la Cruşevo, Macedonia) N.[icolae] Batzaria, scriitor şi ziarist aromân, creator de literatură pentru copii, cunoscut şi sub pseudonimul „Moş Nae” (m. 1952, în lagărul de la Ghencea, Bucureşti)

– 1892: S-a născut Ion Sân-Giorgiu, germanist, comparatist şi istoric literar; director de studii la Universitatea populară din Vălenii de Munte între anii 1922 şi 1929 (m. 1950, la Düsseldorf, RFG) – 130 de ani

– 1901: S-a născut Alexandru Şahighian, poet, prozator, traducător şi publicist (m. 1965)

– 1906: S-a născut compozitorul Nelu (Ioan) Ionescu (m. 1976)

– 1907: S-a născut Mihai Beniuc, poet, prozator, dramaturg, traducător; psiholog (primul specialist român în psihologia animală şi comparată); membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1988) – 115 ani

– 1911: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) fizicianul Radu Grigorovici; contribuţii în spectroscopie, optică şi fotometrie; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2008)

– 1912: S-a născut Letiţia Papu, prozatoare, poetă şi traducătoare (m. 1979) – 110 ani

– 1912: S-a născut biologul Victor Preda; a scris, printre altele, lucrarea „Experienţa antropologică şi determinismul manifestărilor umane”, o primă sinteză antropologică în limba română; membru al Academiei Române (m. 1982) – 110 ani

– 1932: S-a născut economistul, diplomatul și profesorul universitar Tudorel Postolache; a avut contribuții majore în modernizarea științelor economice; creator de școală națională de cercetare cu străpungere internațională; director general și fondator al Institutului Naţional de Cercetări Economice (1990); preşedinte al Comisiei pentru elaborarea strategiei privind înfăptuirea economiei de piaţă în România (1990); a fost preşedinte al Comisiei de elaborare a „Strategiei naţionale de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană” (1995), ale cărei lucrări s-au finalizat cu „Declaraţia de la Snagov”, prin care s-a consemnat primul consens politic național, referitor la opțiunea României de a deveni stat membru al Uniunii Europene; membru titular al Academiei Române din 1990; președinte (2000-2006) și președinte de onoare (2006-2020) al Secţiei de ştiinţe economice, juridice şi sociologie a Academiei Române (m. 2020) – 90 de ani

– 1938: A murit baritonul Jean Athanasiu (n. 1885)

– 1939: S-a născut prozatorul Stelian Tăbăraș (m. 2009)

– 1940: A murit Ioan Moţa, preot şi publicist; a militat pentru înfăptuirea deplinei unități a statului român (n. 1868)

– 1943: S-a născut Grigore Ilisei, scriitor, publicist, om de radio și televiziune; între anii 1966 şi 1983 a lucrat la Radio Iaşi şi Radio Bucureşti (disponibilizat în 1983 din cauza dosarului de cadre); la 22 decembrie 1989 redeschide, alături de alţi colegi, Studioul din Iaşi (închis de autorităţile comuniste în ianuarie 1985), iar în noiembrie 1991 contribuie la deschiderea Studioului TVR Iaşi

– 1948: S-a născut scriitorul, publicistul şi traducătorul Liviu Radu; considerat unul dintre cei mai importanţi autori de science-fiction şi fantasy din România perioadei de după 1990 (m. 2015)

– 1950: S-a născut pictorul Viorel Nimigeanu (m. 2021)

– 1950: A murit (la Düsseldorf, RFG) Ion Sân-Giorgiu, germanist, comparatist şi istoric literar, dramaturg şi poet; director de studii la Universitatea Populară din Vălenii de Munte între anii 1922 şi 1929 (n. 1892)

– 1964: A murit (la New York) Sabin Manuilă, medic, demograf, statistician, editor şi publicist român stabilit în SUA (1948); înainte de a emigra, a deţinut o serie de funcţii de conducere, printre care cea de director al Institutului Central de Statistică, în cadrul căruia a înfiinţat un serviciu de demografie; membru corespondent al Academiei Române din 1938 (n. 1894)

– 1980: A murit I.[onescu] Valerian, poet şi prozator (n. 1895)

– 2010: A murit soprana Roxana Briban; solistă a Operei Naționale București și colaboratoare a Operei de Stat din Viena (n. 1971)

– 2019: A murit inginerul geofizician și profesorul Gheorghe-Dorel Zugrăvescu; pionierul geodinamicii instrumentale din România; a înființat Observatorul Geodinamic Căldărușani, iar în 1990 Institutul de Geodinamică „Sabba Ștefănescu” ca institut multidisciplinar al Academiei Române; membru fondator al Academiei de Științe Tehnice din România, membru fondator și Președinte al Secției Științe Geonomice a Academiei Oamenilor de Știință din România; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (n. 1930)

– 2019: A murit pictorul şi profesorul Gheorghe Vadana (n. 1931)

– 2021: A murit Claudiu Iordache, om politic, poet, prozator, dramaturg, eseist, editor și publicist; a fost membru fondator al Frontului Democratic Român, primul partid antitotalitar din România, înființat în zilele Revoluției Române, în 20 decembrie 1989, în balconul Operei din Timișoara; deputat (1990-1992); director general al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 (2004-2018) (n. 1942) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Malabo, Guineea Ecuatorială: Alegeri prezidențiale, legislative și municipale

– Astana: Kazahstan organizează alegeri prezidențiale anticipate

– Nepal: Alegeri legislative

– SUA:Preşedintele american, Joe Biden împlineşte 80 de ani

-Filipine: Vizita vicepreşedintelui SUA, Kamala Harris (20-21 nov.)

– Helsinki: Prim-ministrul Poloniei, Mateusz Morawiecki va vizita Finlanda și se va întâlni cu prim-ministrul finlandez, Sanna Marin

-Paris: Cea de-a treia reuniune a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova începe astăzi, la Paris, şi va fi co-prezidată de România, Franţa şi Germania. La eveniment vor participa mai mulţi membri ai Guvernului de la Chişinău, iar delegaţia Republicii Moldova va fi condusă de preşedinta Maia Sandu. Platforma este o iniţiativă a României, Germaniei şi Franţei, care urmăreşte generarea de asistenţă şi expertiză pentru procesul de reformă democratică din partea instituţiilor şi ţărilor din Uniunea Europeană, din G7, a instituţiilor financiare şi organizaţiilor internaţionale. Reuniunile sunt menite să mobilizeze, concentreze şi coordoneze sprijinul politic, tehnic şi financiar al ţărilor dezvoltate pentru Republica Moldova. Amintim că prima ediţie a platformei a avut loc la Berlin, în aprilie, iar cea de-a doua la Bucureşti, în iulie

– Beaune, Franța: Cea de-a 162-a vânzare de vinuri de la Hospices de Beaune

– Los Angeles: Ultimul concert susținut de Elton John, în cadrul ultimului său turneu american

– Doha, Qatar: Fotbal – Cupa Mondială FIFA 2022 (20 nov. – 18 dec.)

  • Are loc meciul de deschidere: Qatar – Ecuador – ora 18:00, Al Bayt Stadium – Al Khor

– Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite: Campionatul Mondial de Formula 1 – Abu Dhabi Grand Prix

– Addis Abeba, Etiopia: Atletism – cursa de 10 km „Marea alergare a Etiopiei”

– Toulouse, Franța: Rugby – meciuri-test de toamnă, partide amicale: Franța – Japonia

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Universală a Copiilor”; se sărbătoreşte pe baza unei decizii a UNICEF din 1992 (- 30 de ani) – la 20.XI.1959 a fost adoptată Declaraţia Drepturilor Copilului, în cadrul celei de-a 14-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, iar în anul 1989 a fost adoptată Convenţia Drepturilor Copilului. NOTĂ: Pe 1 iunie este „Ziua internaţională a ocrotirii copiilor”, menţionată pentru prima dată la Conferinţa Mondială pentru Protejarea şi Bunăstarea Copiilor, care a avut loc la Geneva, în august 1925. Atunci 54 de reprezentanţi din diferite ţări au adoptat Declaraţia pentru Protecţia Copilului

– „Ziua Mondială a Tineretului” (ZMT), ediţia XXXVII, are loc în plan local anul acesta. În Anul Sfânt al Răscumpărării (1983/1984), Papa Ioan Paul al II-lea a convocat pentru prima dată pe tinerii din toată lumea pentru Duminica Floriilor. Tinerii au răspuns cu un entuziasm care a depăşit toate aşteptările şi astfel a început obiceiul „Zilei mondiale a tineretului”, din 1985. ZMT se celebrează în fiecare an în cadrul Bisericilor locale în ultima duminică a anului liturgic, solemnitatea „Cristos, regele universului”, sau/şi într-o zi stabilită la nivelul fiecărei Dieceze/Eparhii. Tot la doi sau trei ani se realizează o celebrare extraordinară într-un loc ales de Papa, de comun acord cu Conferinţele Episcopale Naţionale (următoarea va fi la Lisabona în 2023, în perioada 1-6 august). NOTĂ: La 12 august se marchează, începând din anul 2000, şi „Ziua internaţională a tineretului”, proclamată de Adunarea Generală a ONU, la 17.XII.1999, la recomandarea Conferinţei mondiale a miniştrilor responsabili cu problemele tineretului, desfăşurate la Londra, între 8 şi 12.VIII.1998

– „Ziua Mondială de Comemorare a Victimelor Traficului Rutier”, marcată în cea de-a treia duminică a lunii noiembrie pentru a conştientiza impactul accidentelor rutiere şi necesitatea unor măsuri de prevenire a lor; iniţiată de RoadPeace (organizaţie caritabilă din Marea Britanie, ce acordă asistenţă victimelor accidentelor rutiere) în 1993 şi stabilită de ONU prin Rezoluţia 60/5 privind ameliorarea siguranţei rutiere, adoptată la 26 octombrie 2005

– „Ziua Industrializării Africii”; proclamată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 44/237 din 22.XII.1989, în cadrul celui de-al doilea Deceniu al ONU de Dezvoltare Industrială a Africii; scopul acestei zile este mobilizarea eforturilor comunităţii internaţionale pentru dezvoltarea ţărilor continentului african

– 1602: S-a născut Otto von Guericke, fizician, filosof şi om politic german; inventatorul pompei de vacum şi a teoriei vidului (m. 1686) – 420 de ani

– 1752: S-a născut poetul britanic Thomas Chatterton, unul dintre precursorii romantismului (m. 1770) – 270 de ani

– 1792, 20.XI/1.XII: S-a născut matematicianul rus Nikolai I. Lobacevski, inventator al geometriei neeuclidiene (m. 1856) – 230 de ani

– 1813: S-a născut Franz Miklošič, lingvist şi filolog sloven; unul dintre întemeietorii şcolii comparativ-istorice a gramaticii şi a lexicului slav; contribuţii privind raporturile dintre limba română şi limbile slave (”Elemente slave în limba română”) şi dialectele limbii române în general (”Cercetări româneşti: Monumente de limbă istro- şi macedo-române”); membru de onoare străin al Academiei Române (1880) (m. 1891)

– 1858: S-a născut scriitoarea suedeză Selma Lagerlöf; prima femeie care a primit Premiul Nobel pentru Literatură (în anul 1909) și prima femeie membră a Academiei Suedeze (m. 1940)

– 1869: S-a născut Zinaida Gippius, scriitoare, editoare şi critic literar rus; fondatoare, alături de Valeri Briusov, a Simbolismului în literatura rusă (m. 1945)

– 1889: S-a născut astronomul american Edwin Powell Hubble; este considerat fondatorul astronomiei extragalactice; a dovedit primul că universul se extinde (m. 1953)

– 1894: A murit Anton Rubinstein, pianist, compozitor şi dirijor rus (n. 1829)

– 1907: S-a născut regizorul şi scenaristul francez de film Henri-Georges Clouzot (m. 1977) – 115 ani

– 1908: S-a născut Alistair Cooke, faimos crainic britanic de radio, stabilit (în 1941) în SUA; veteran al postului de radio BBC, o adevărată legendă vie, Cooke le-a vorbit, timp de 58 de ani, ascultătorilor postului în cadrul rubricii „Letter from America” (Scrisoare din America); rubrica sa a fost cea mai longevivă emisiune de radio cu prezentator, fiind ascultată de oameni din întreaga lume (m. 2004)

– 1910 (stil nou): A murit scriitorul rus Lev Tolstoi, unul dintre scriitorii de seamă ai „vârstei de aur a literaturii ruse” (1820-1890); considerat de criticii literari ca unul dintre cei mai importanţi romancieri ai lumii (n. 1828)

– 1923: S-a născut Nadine Gordimer, prozatoare sudafricană, figură marcantă a luptei împotriva apartheidului; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1991 (m. 2014)

– 1924: S-a născut, la Varşovia, Benoît Mandelbrot, matematician franco-american născut într-o familie de evrei lituanieni; cunoscut ca părinte al geometriei fractale, a avut contribuţii în aplicaţii ale matematicii în fizică, medicină, geologie, astronomie şi finanţe (m. 2010)

– 1925: S-a născut Maia Pliseţkaia, balerină, regizoare de balet, coreografă şi actriţă rusă; considerată una din cele mai importante balerine ale secolului al XX-lea (m. 2015)

– 1925: A murit romancierul şi dramaturgul polonez Stefan Żeromski (n. 1864)

– 1926: S-a născut antreprenorul Edouard Leclerc, fondatorul reţelei de magazine Leclerc care a revoluţionat comerţul din Franţa; pionier al retailului în Franţa, a devenit cunoscut pentru politica de preţuri scăzute (m. 2012)

– 1928: S-a născut Aleksei Batalov, actor, regizor de film, scenarist și profesor rus (m. 2017)

– 1936: S-a născut Donald Richard DeLillo, romancier, scenarist, dramaturg și eseist american

– 1938: A murit Edwin Hall, fizician american, care a descoperit efectul „Hall” (efect galvanomagnetic) (n. 1855)

– 1940: S-a născut Arieh Warshel, chimist și profesor american de origine israeliană; laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 2013, alături de Martin Karplus şi Michael Levitt, „pentru dezvoltarea modelelor multiscalare aplicabile în cazul sistemelor chimice complexe”

– 1942: S-a născut Joe Biden (nume complet: Joseph Robinette Biden, Jr.), politician american, al 46-lea președinte al Statelor Unite (din 20.I.2021) – 80 de ani

– 1945: A murit fizicianul britanic Francis Aston; a descoperit existenţa izotopilor; Premiul Nobel pentru chimie în 1922 (n. 1877)

– 1946: S-a născut PF Părinte Kirill (numele la botez: Vladimir Mihailovici Gundeav), Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii (din 2009)

– 1947: A murit Wolfgang Borchert, scriitor şi dramaturg german (n. 1921) – 75 de ani

– 1948: S-a născut soprana afro-americană Barbara Hendricks

– 1950: A murit compozitorul italian Francesco Cilea (n. 1866)

– 1952: A murit Benedetto Croce, filosof, istoric, estetician, critic literar şi om politic italian; membru de onoare străin al Academiei Române (1921) (n. 1866) – 70 de ani

– 1956: S-a născut actrița americană Bo Derek

– 1975: A murit Francisco Franco, general şi om politic spaniol; comandant şef al forţelor naţionaliste în timpul războiului civil, s-a proclamat conducător (El Caudillo) al statului şi al armatei (1936-1975) şi a instaurat un regim autoritar, bazat pe un partid unic; şef al guvernului (1938-1973); în 1969, în urma unui referendum, l-a desemnat pe Juan Carlos de Bourbon ca viitor rege al Spaniei, după moartea sa (n. 1892)

– 1978: A murit pictorul italian Giorgio de Chirico; împreună cu Carlo Carrà şi Giorgio Morandi, a pus bazele stilului numit ”pictura metafizică” (n. 1888, în Grecia)

– 1984: A murit poetul şi jurnalistul pakistanez Faiz Ahmas Faiz; alături de Muhammad Iqbal, este considerat unul dintre cei mai cunoscuţi poeţi pakistanezi (n. 1911)

– 2006: A murit Robert Altman, regizor de film, scenarist şi producător american (n. 1925)

– 2016: A murit William Trevor, romancier irlandez şi autor de proză scurtă (n. 1928)

– 2018: A murit Aaron Klug, chimist, biochimist, biofizician, biolog și profesor britanic de origine lituaniană; Premiul Nobel pentru Chimie pe 1982, pentru investigațiile sale asupra structurii tridimensionale a virusurilor și a altor particule care sunt combinații de acizi nucleici și proteine și pentru dezvoltarea microscopiei electronice cristalografice (n. 1926)

– 2020: A murit Patriarhul Irineu (nume la naștere: Miroslav Gavrilović), al 45-lea întâistătător al Bisericii Ortodoxe Sârbe (din 2010), arhiepiscop de Peć și mitropolit de Belgrad și Karloviț (n. 1930)