Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat alocarea unui nou pachet de asistență financiară, în valoare de 2,5 miliarde de euro, pentru Ucraina, informează agenţia ucraineană Ukrinform. Planificăm 18 miliarde de euro pentru 2023, cu finanțări plătite în mod regulat, și vom continua să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi necesar, a asigurat Ursula von der Leyen, citată de La Stampa. În plus, SUA vor iniția, în următoarele săptămâni, plata unui ajutor economic în valoare de 4,5 miliarde de dolari pentru Kiev, a declarat secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, informează Swissinfo. Între timp, la Madrid, Adunarea Parlamentară a NATO a adoptat, în unanimitate, o rezoluție în care face apel la toți membrii Alianței să ‘declare ferm că actualul regim al statului rus este unul terorist’, citează Kyiv Independent, iar Sever Realii amintește că, anterior, rezoluții similare cu privire la declararea regimului politic rus drept unul terorist au fost adoptate de parlamentele Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei și Republicii Cehe. Totodată, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a invocat, prin videoconferință, valorile comune pentru Ucraina și Europa și le-a cerut membrilor Alianței Atlantice să susțină aspirațiile ucrainene de integrare euro-atlantică și să ofere țării sale tot ceea ce este necesar pentru a garanta securitatea pe cerul Ucrainei și pentru a împiedica rachetele rusești și dronele iraniene să-și atingă obiectivele, adaugă Rai News.
Între timp, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a elogiat puterea Rusiei în Arctica, în cadrul unei unei ceremonii organizate la Sankt Petersburg, pentru lansarea la apă a două spărgătoare de gheață cu propulsie nucleară, care vor asigura navigația pe tot parcursul anului în vestul Arcticii, pe un coridor important de transport care va permite Rusiei să stabilească rute logistice eficiente, inclusiv către Asia de Sud-Est, notează Reuters și amintește că, în regiunile arctice ale Rusiei, se află vaste resurse de petrol și gaze naturale, inclusiv o uzină de gaz natural lichefiat în Peninsula Yamal.
Războiul din Ucraina a întrerupt dezvoltarea economică a regiunii Mării Negre, a declarat președintele Bulgariei, Rumen Radev la conferinţa „Marea Neagră – Orientul Apropiat”, desfășurată la Sofia, scrie BNR, iar Novini adaugă că, dacă nu este consolidată securitatea Mării Negre, o perspectivă dificilă se prefigurează pentru regiune. De asemenea, președintele bulgar a insistat asupra faptului că este necesară reluarea proiectului Burgas-Alexandroupolis, însă prin schimbarea direcţiei – Alexandroupolis-Burgas. „Schimbările geopolitice ne impun să realizăm această conductă de petrol şi să inversăm direcţia”, a menţionat Rumen Radev, citează Novini.
Invazia brutală a Rusiei în Ucraina a arătat clar că spațiul este de o importanță vitală pentru securitatea noastră, iar Europa trebuie să stabilească reguli clare pentru gestionarea orbitelor și să păstreze controlul asupra propriei infrastructuri spațiale, opinează fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, într-o analiză publicată în Financial Times. Europa trebuie să fie îndrăzneață, îndeamnă Rasmussen. Dacă nu reușim să rezolvăm problemele de securitate, vom fi mai slabi. Dacă nu reușim să oferim condiții de concurență echitabile, vom fi mai săraci. Și dacă nu reușim să facem activitatea noastră spațială sigură și durabilă, atunci generațiile viitoare vor plăti prețul, atenționează Rasmussen în Financial Times.
Europa trebuie să-și sporească autonomia strategică în spațiu, pentru a concura cu SUA și China, a subliniat ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, la reuniunea de la Paris a reprezentanților celor 22 de țări membre ale Agenției Spațiale Europene, ESA, având pe agendă consolidarea unui buget record de 18,5 miliarde de euro, pe o perioadă între trei și cinci ani, scrie Politico. „Trebuie să existe o singură Europă, o singură politică spațială europeană și o unitate de neclintit, pentru a face față ambițiilor chineze și americane”, a spus Le Maire, reține Politico și amintește că reuniunea vine într-un moment în care viitorul Stației Spațiale Internaționale este sub semnul întrebării și în care zborul de testare Artemis al NASA înconjoară Luna, ca parte a unei curse de probă pentru trimiterea din nou de oameni pe suprafața lunară, în acest deceniu. Totodată, Agenţia Spaţială Europeană analizează finanţarea unui studiu pentru construirea de ferme solare uriaşe pe orbită, transmite The Independent, detaliind că ESA cere fonduri de la statele sale membre, pentru a afla dacă aceste noi inovaţii ar face posibilă obţinerea de energie solară în spaţiu, în mod fiabil şi suficient de ieftin pentru a fi eficiente din punct de vedere economic. Ca parte a proiectului Solaris, sateliții giganți care orbitează vor colecta lumina solară în mod permanent și o vor transforma în microunde de densitate redusă, care pot fi transmise în siguranță către stațiile receptor de pe Pământ, explică The Independent./czaharia
(Cristina Zaharia – RADOR)
