Presa internațională continuă să urmărească îndeaproape războiul din Ucraina, dar acordă atenție și altor evenimente importante din sfera politică sau de securitate care marchează săptămâna în care intrăm.
Energia electrică, apa, căldura, internetul și acoperirea rețelei de telefonie mobilă „au fost aproape complet restabilite” în capitala ucraineană Kiev de duminică dimineață, a anunțat administrația militară a orașului, citată de CNN. Autoritățile ucrainene au precizat că echipele au intrat în etapa finală a lucrărilor de reparații la sistemul de rețele electrice. Oficialii au mai spus că majoritatea locuitorilor orașului nu se mai confruntă cu restricțiile la curent, impuse luna trecută pentru a limita consumul de energie. Șeful companiei de stat ucrainene pentru energie nucleară Energoatom, citat de Reuters, susține că există semne că forțele rusești s-ar putea pregăti să părăsească vasta centrală nucleară Zaporijjia, pe care au capturat-o în martie. „O astfel de mutare ar reprezenta o schimbare majoră a câmpului de luptă în regiunea Zaporijjia, parțial ocupată în sud-estul țării, unde linia frontului abia dacă s-a mișcat în ultimele luni. Bombardamentele repetate din jurul centralei au stârnit temeri privind o catastrofă nucleară”, comentează Reuters.
Timp de două zile, începând de marți, miniștrii de Externe din țările membre NATO se reunesc la București pentru a găsi soluții la provocările majore ale regiunii și nu numai. „Organizația Tratatului Atlanticului de Nord își va continua sprijinul neclintit pentru Ucraina în fața războiului de agresiune al Rusiei”, a declarat secretarul general al Alianței în perspectiva reuniunii. După cum menționează Deutsche Welle, Jens Stoltenberg a atras atenția că „războiul amenință pacea și securitatea euro-atlantică”. „Președintele Putin eșuează în Ucraina. Și răspunde cu mai multă brutalitate”. Liderul NATO a subliniat că „rachetele rusești lovesc civili și infrastructură și privează cetățenii de căldură, lumină și alimente. Situația este un început oribil al iernii pentru Ucraina”.
Într-o declarație făcută cu ocazia Internaționalei Creștin Democrate (CDI) și citată de publicația Telex.hu, premierul maghiar Viktor Orbán s-a referit și la războiul din Ucraina, arătând că pentru securitatea Europei este nevoie de suveranitatea Ucrainei. „Europa este unită în ceea ce privește obiectivele, cel mai important lucru este ca Rusia să nu reprezintă o amenințare la adresa securității Europei, iar pentru aceasta avem nevoie de o Ucraină suverană”. Cu toate acestea, opiniile diferă în privința instrumentelor, în special a sancțiunilor, a adăugat premierul Orbán. În același timp, președintele Ungariei, Katalin Novák, a făcut o vizită în Ucraina la invitaţia preşedintelui Volodimir Zelenski, scrie publicația Index din Ungaria. Potrivit unor informații din surse diplomatice, Katalin Novák a zburat cu avionul în Polonia, de unde a plecat în Ucraina cu trenul. De la izbucnirea războiului, pe 24 februarie, aceasta este vizita la cel mai înalt nivel al unui oficial ungar la Kiev. Într-o decizie adoptată miercuri, guvernul Ungariei s-a obligat să sprijine financiar Ucraina, amintește Index.
Presa internațională comentează și vizita pe care președintele Franței o face în această săptămână în Statele Unite. „O vizită de stat rară, menită să evidențieze prietenia franco-americană, mai degrabă decât competiția economică acerbă dintre cele două maluri ale oceanului”, scrie Reuters. „La mai bine de un an după ce Washington, Londra și Canberra au torpilat un important contract cu submarinele franceze, împingând relațiile franco-americane până la punctul de rupere, se așteaptă ca cele două țări să facă o demonstrație de unitate față de amenințările comune din Rusia și China. Dar elefantul din Camera Ovală va fi Legea SUA pentru Reducerea Inflației (IRA). Europenii spun că pachetul masiv de subvenții pentru producătorii americani ar putea da o lovitură mortală industriilor lor, care deja se zguduie din cauza prețurilor ridicate la energie cauzate de invazia Rusiei în Ucraina. Macron va încerca să convingă Statele Unite că este în interesul lor să nu slăbească companiile europene într-un moment în care aliații occidentali se confruntă cu o concurență economică intensă din partea Chinei, despre care spun că își folosește puterea economică ca pârghie diplomatică”, mai comentează Reuters.
„Protestele chinezilor se extind în urma restricțiilor guvernului legate de COVID”, arată The Wall Street Journal. „În urma politicii de toleranță-zero pe tema virusului COVID-19, protestele au izbucnit în cele mai importante orașe din China – o demonstrație neobișnuită de opoziție în această țară, unde costurile de ordin economic și social, provocate de închiderea unor instituții și de alte restricții drastice, sunt în creștere. Proteste precum cele semnalate în Beijing, Shanghai și în Nanjing survin unei demonstrații înregistrate în Urumqi, capitala provinciei Xinjiang, unde localnicii se confruntă de peste 100 de zile cu tot felul de interdicții. În China, unde înăbușirea opoziției s-a intensificat în ultimul deceniu, asemenea manifestări de indignare sunt rare. Aproape că nu s-a mai auzit de proteste pe aceeași temă, care să fi izbucnit în mai multe orașe din China, cu excepția celor cu caracter naționalist, precum protestele antijaponeze”, mai arată The Wall Street Journal. Potrivit Euronews, în Xinjiang, proteste anti-restricții cum rar au loc în China au fost scena unor scandări precum „Jos Xi Jinping! Jos PCC!” sau „Nu vrem teste PCR, vrem libertate!” După cum menționează și Le Figaro, „manifestanţii au dat dovadă de o rară ostilitate faţă de preşedintele chinez şi de Partidul Comunist, în vreme ce creşte mânia în China contra politicii draconice „zero COVID”, pusă în practică de guvern de aproape trei ani. Sute de persoane au manifestat în tăcere duminică după-amiaza în centrul Shanghai-ului, purtând flori albe şi foi albe de hârtie – devenite un simbol al protestului contra cenzurii – în mai multe intersecţii, înainte de a fi dispersate de poliţie”./fmatei/atataru
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)
