Președintele român, Klaus Iohannis, a criticat Austria, acest stat fiind singurul care a blocat aderarea țării sale la Spațiul Schengen în care se circulă fără pașaport, el calificând decizia drept „inexplicabilă”, „regretabilă” și „nejustificată”.
„O singură țară membră a ales să ignore aceste realități și să blocheze unanimitatea europeană într-un mod inexplicabil și greu de înțeles pentru întreaga Uniune Europeană”, a declarat Iohannis într-o declarație de ripostă, a cărei copie tradusă a fost remisă și redacției Euronews.
„Regretabila și nejustificata atitudine a Austriei de la reuniunea (de joi) riscă să afecteze unitatea și coeziunea europeană, de care avem atât de multă nevoie, mai ales în actualul context geopolitic”, a mai adăugat el, referindu-se la războiul Rusiei din Ucraina.
La reuniunea de la Bruxelles, cu o miză atât de importantă, a miniștrilor de interne, Austria a fost singura țară care s-a opus aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen, o zonă în care se circulă fără pașaport și unde controlul de frontieră a fost desființat între majoritatea statelor membre ale UE.
Olanda a sprijinit candidatura României, dar s-a pronunțat împotriva aderării Bulgariei din cauza unor temeri legate de respectarea statului de drept.
Pentru București, avizul negativ a fost o grea lovitură politică, având în vedere că acesta reușise să obțină sprijinul Comisiei Europene, pe cel al Parlamentului European, precum și pe cel al majorității statelor membre, inclusiv pe cel de mare greutate al Franței și al Germaniei.
Comisia a subliniat în mod repetat că România este pregătită să adere la Schengen, având în vedere că țara a îndeplinit condițiile de ordin tehnic și de ordin legal, inclusiv în privința gestionării frontierelor și a cooperării cu poliția.
„Cetățenii Bulgariei și României merită să devin membri deplini ai Spațiului Schengen”, a declarat, joi, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson.
Dar niciuna dintre aceste susțineri nu a fost suficientă pentru a se evita veto-ul Austriei.
De ce a blocat Austria aderarea la Schengen?
Viena afirmă că noul val de azilanți de pe ruta din Balcanii de Vest reprezintă un motiv îndeajuns de puternic pentru a amâna lărgirea Spațiului Schengen.
Țara susține că, în acest an, ar fi primit 75000 de refugiați neînregistrați – o cifră care reprezintă „o problemă de securitate pe care noi nu o putem eluda”, potrivit declarației cancelarului austriac, Karl Nehammer.
În zilele anterioare votului de la Bruxelles, președintele Iohannis și alți oficiali români au încercat să respingă argumentele Austriei, afirmând că nu există un flux „necontrolat” al migranților care traversează țara și că România este bine pregătită pentru a apăra granițele externe ale Spațiului Schengen.
Iohannis și Nehammer, care aparțin aceluiași grup politic, respectiv, Partidul Popular European (EPP), de centru-dreapta, s-au întâlnit chiar marți, în timpul unei reuniuni la nivel înalt dintre UE și Balcanii de Vest, desfășurată la Tirana, în Albania.
„Lipsa de consens în privința aderării la Schengen a României, datorată opoziției Austriei, este profund nedreaptă pentru țara noastră și pentru cetățenii români”, a declarat Iohannis joi, în urma votului negativ. „România merita să primească un vot favorabil”.
”Nu ne vom opri până când nu vom atinge acest obiectiv”
În declarația sa ca reacție, Iohannis a mulțumit tuturor statelor membre care au susținut îndelung blocata aderare a țării sale la Spațiul Schengen și s-a angajat să acționeze “în mod responsabil” pentru a întări securitatea internă a UE.
“Dragi români, România nu se oprește aici!“, a scris președintele. “Accesul la Schengen reprezintă obiectivul nostru strategic și nu ne vom opri până când nu îl vom atinge”.
Spațiul Schengen permite traversarea frontierelor fără pașaport sau fără vreun permis la punctele de control ale frontierelor. În prezent, acest spațiu cuprinde 26 de țări, dintre care 22 sunt membre ale UE, de care profită aproape 420 milioane de cetățeni.
Aderarea la Schengen este o obligație legală pentru fiecare stat din UE.
Numai Irlanda, care a negociat o excludere din acest spațiu cu decenii în urmă, și Ciprul, care continuă să fie divizat între regiunile de nord și de sud, nu au depus cerere de aderare la zona de liberă circulație.
Articol de Jorge Liboreiro
Traducerea: Alexandru Danga
EURONEWS (Franța), 9 decembrie 2022
