Revista presei internaţionale, 4 ianuarie 2023

Războiul din Ucraina continuă să preocupe în cea mai mare măsură presa internațională, în ale cărei pagini găsim din abundență și previziuni pentru noul an.
Luptele din Ucraina continuă și în perioada sărbătorilor de iarnă. Agenția ucraineană Ukrinform, citând responsabili ai armatei, transmite că „în timpul ultimului atac masiv cu drone, lansat de ruşi de Anul Nou, apărarea antiaeriană ucraineană a distrus toate vehiculele aeriene fără pilot trimise de Rusia să bombardeze ţara. Din septembrie, Forțele de Apărare ale Ucrainei au distrus aproximativ 500 de drone inamice”. BBC relatează că și Ucraina a replicat pe măsură: „politicieni ruşi afirmă că e necesară tragerea la răspundere a unor comandanţi militari pentru moartea a zeci de soldaţi într-un atac ucrainean cu rachetă în Doneţk. Unii parlamentari au pus sub semnul întrebării motivele pentru care trupele erau concentrate într-o clădire neprotejată, aproape de linia frontului, unde este probabil să fi fost depozitată şi muniţie”. Același caz este comentat de ziarul spaniol El Mundo: „În noaptea în care Putin a ținut discursul de Anul Nou în care și-a lăudat soldații, 600 dintre luptătorii săi se odihneau lângă linia frontului, la câțiva metri de un mare depozit de muniție din orașul Makiivka. Rezultatul a fost unul dintre cele mai grave carnagii din cele 10 luni de conflict. Cifrele sunt confuze, dar, în orice caz, însemnate. Rusia recunoaște moartea a 63 de soldați ca urmare a impactului unei rachete ucrainene asupra acestei cazărmi. Potrivit Kievului, 400 de persoane au murit și alte 300 au fost rănite”. Și publicația franceză Courrier International califică lovitura drept „unul dintre atacurile cele mai sângeroase de la începutul războiului”, remarcând că, „fapt excepţional”, Moscova a admis moartea a 63 de soldaţi. Dar „mai mulţi bloggeri ruşi pro-Kremlin, ca şi ultranaţionalistul Igor Strelkov, au asigurat că numărul victimelor este mai mare decât cifrele oficiale, vorbind despre «mai multe sute de morţi şi răniţi»”. Pe plan diplomatic, anunță La Libre Belgique, s-a decis ca întâlnirea la nivel înalt UE-Ucraina din 3 februarie să aibă loc la Kiev, iar nu la Bruxelles. „Vizita lui Zelenski la Washington, în decembrie, a fost prima sa vizită în străinătate de la începutul invaziei. După această vizită Zelenski a primit şi o «invitaţie deschisă» la Bruxelles”. Din partea UE vor participa preşedinta Comisiei Europene și preşedintele Consiliului European, nu și șefi de stat sau de guvern ai țărilor membre. Portalul european Politico titrează: „Aplicarea sancțiunilor contra cleptocraților ruși tocmai a devenit mai dificilă”. E vorba de o decizie din decembrie a Curții de Justiție a UE în urma căreia „publicul nu mai poate accesa datele privind proprietarii reali ai companiilor, ceea ce face sarcina oricum copleșitoare a descoperirii activelor ascunse chiar și mai dificilă”. Drept pentru care Politico face apel atât la UE cât și la statele membre să corecteze situația prin măsuri legislative. Săptămânalul german Der Spiegel publică un amplu reportaj de la Varșovia, devenită un „magnet pentru refugiați” și „capitala estică a exilaților”. „Refugiați din Rusia, Ucraina și Belarus au venit cu toții la Varșovia. Sunt uniți de inamicul comun, Putin, și de conștientizarea faptului că mulți nu se vor mai întoarce niciodată acasă. Dar totodată ei preschimbă fața Poloniei”. Editorialul cotidianului britanic The Financial Times pledează pentru susținerea militară a Ucrainei în vedere obținerii victoriei pe front: „Obiectivul pentru 2023 trebuie să fie să i se acorde Kievului mijloacele necesare pentru a pune capăt conflictului – în proprii săi termeni”. „Aliații Ucrainei trebuie să facă tot posibilul pentru a se asigura că ea poate respinge orice nou asalt și poate recuceri mai mult teritoriu. Scopul este plasarea Kievului într-o poziție din care să se simtă capabil să negocieze, cu cea mai puternică mână posibilă.”
Conflictul continuă să producă reverberații și în sfera teoretică. Agenția rusă TASS scrie: „2022 a fost un an al «dezoccidentalizării», deoarece tot mai multe state – din China până în America Latină și țările ASEAN – «resping în liniște, dar ferm, ordinea mondială occidentală». Această opinie a fost exprimată de profesorul Wang Wen din China, al cărui articol a fost publicat marți de South China Morning Post. «Nu este vorba doar despre încercarea radicală a Rusiei de a folosi forța militară pentru a încerca să rupă ordinea internațională dominată de SUA. Ci se poate vorbi de asemenea despre o revoltă fără precedent a țărilor non-occidentale împotriva ordinii stabilite (de Occident) în căutarea unei poziţii mai independente»”. Ca pentru a-i da replica, The Wall Street Journal arată că „Occidentul are nevoie de conducerea Americii – nu numai din punct de vedere militar, ci și moral, economic și diplomatic”. „Invazia Rusiei din Ucraina a torpilat multe supoziții despre viitorul lumii și de aceea constituie un moment de cotitură în istorie. America și Vestul nu-și mai pot menține sentimentul fals al siguranței bazat pe iluzia că dictaturile și țările oprimante nu-și vor folosi puterea economică și militară pentru a-și îndeplini scopurile – mai ales împotriva democrațiilor occidentale, percepute de ele drept slabe, incompetente și dezorganizate.” În editorialul său, The Asahi Shinbun, ziarul japonez de limbă engleză cu cea mai largă circulație, are o viziune mai pozitivă, titrând: „Revigorarea firavă a democrației s-ar putea folosi de o mână de ajutor din partea noastră, a tuturor”. „O deteriorare a democrației năpăstuiește lumea din deceniul început în 2010 și a ajuns la un nivel de criză. Deși cursul lucrurilor a început să dea semne de schimbare, aceste semnale nu sunt tocmai liniștitoare și nu se știe încă dacă democrația își va recăpăta vreodată puterile.” Dintre indiciile observate de ziar reținem infirmarea „superiorității autoritarismului” prin eșecul strategiei pandemice a Chinei și reconfirmarea indirectă de către agresiunea Rusiei a conceptului de „pace democratică” – ideea că democrațiile nu pornesc războaie între ele.
La capitolul previziuni, publicația bulgară Dnevnik prezintă cele „cinci scrutine care vor defini anul 2023”: Turcia, Grecia și Polonia, cărora li se adaugă pregătirile pentru alegerile din 2024 din SUA și UE. Tot din Bulgaria, ziarul Kapital trece în revistă principalele provocări la care se poate aștepta UE în 2023. Reținem principalele idei: „Energia este din nou în centrul atenției la Bruxelles”; „Provocările economice persistă”; „Războiul va determina în continuare politicile”; „Tensiuni politice în SUA, alegeri în Turcia, președinte nou în Brazilia – cum afectează toate acestea UE”. Revista americană Foreign Policy și-a chestionat experții în privința celor mai importante teme globale pe care le vor monitoriza în 2023. Aceștia prevăd agravarea tensiunilor SUA-China; riscul de recesiune economică persistă pe glob, iar dacă până acum guvernele au reacționat insuficient la el, anul acesta se întrevede pericolul unor intervenții exagerate; revoluția din Iran nu s-a încheiat încă, iar ambele tabere rămân la fel de îndârjite; persistența politicilor „neo-protecționiste” ale lui Trump în SUA, menținute de Biden și probabil și de un posibil succesor precum DeSantis; și nu în ultimul rând „destrămarea” UE – sau mai degrabă a procesului ei decizional tradițional. „UE se transformă tot mai mult într-un soi de bazar în care guvernele acționează după bunul plac. Partea bună e că acum se știe că măsurile vin de la guverne și ele nu mai pot da vina pe «birocrații ne-aleși» de la Bruxelles pentru deciziile nepopulare. Partea cealaltă e că oricine poate obstrucționa orice – și poate folosi veto în privința unor decizii fără nici o legătură pentru a obține ce-și dorește.”

(Andrei Suba, RADOR)