Context
La 27 martie 1914, la cererea lui George Plagino, membru al Comitetului Internaţional Olimpic din partea României, se înființează Comitetul Olimpic Român. Tot atunci au fost desemnați primii delegaţi români la Congresul Internaţional al Comitetului Internaţional Olimpic de la Paris. Rolul COSR, ”urmașul Comitetului Olimpic Român”, este de a promova principiile fundamentale ale olimpismului la nivel naţional şi de a sprijini constituirea unor instituţii dedicate educaţiei olimpice. COSR alcătuieşte echipa naţională a României care participă la Jocurile Olimpice şi trimite delegaţii la evenimentele şi competiţiile internaţionale patronate de Comitetul Internaţional Olimpic. Totodată, facilitează reglementarea conflictelor prin conciliere sau arbitraj şi are posibilitatea de a acţiona în justiţie pentru apărarea intereselor sportive ale mişcării sportive. În raport cu instituţiile administraţiei centrale şi locale, COSR acţionează pentru menţinerea relaţiilor de colaborare şi de reprezentare a organizaţiilor sportive neguvernamentale.
Istoric
Primul pas în fondarea Mișcării Olimpice Moderne a fost la Sorbona, în 1894. Atunci s-a constituit Comitetul Internațional Olimpic. În aceeași perioadă se inaugura la București prima bază sportivă din România, Velodromul, pe domeniul Regal din apropierea Arcului de Triumf.
După fondarea Comitetului Olimpic Român, Casa Regală a Romaniei a mai dat un teren, în aceeași zonă, destinat sporturilor românești. Și în acest moment, cu excepția parcurilor și grădinilor publice, acest teren este singurul din București care nu și-a schimbat niciodată destinația. Mai târziu, pe un colț al acestui teren a fost construită Casa Olimpică Română. România a ratat participarea la prima ediție a Jocurilor Olimpice moderne. Ulterior, prințul George Bibescu l-a cunoscut pe Baronul Pierre de Coubertin la Paris și a fost fascinat de ideile revoluționare ale acestuia. Bibescu devine, în anul 1899, prima prezență românească din cadrul Comitetului Internațional Olimpic, în calitate de cel de-al 23-lea membru, astfel încât România devenea a 16-a națiune Olimpică a lumii.
Al doilea român admis ca membru CIO la sesiunea din 1908 de la Londra a fost George Alexandru Plagino, un alt apropiat al Casei Regale a României. El a fost cel de-al 57-lea membru CIO, cu mandat până la 1948. Comitetul Olimpic Român a fost fondat pe 27 martie 1914 și a fost imediat recunoscut de Comitetul Internațional Olimpic.
Primul Președinte a fost Principele Carol al României, el însuși un împătimit al sportului. Cu sprijinul celorlalti membri ai Casei Regale și al reprezentantilor elitei intelectuale românești el a sprijinit și impulsionat dezvoltarea acestei noi organizații olimpice naționale. De altfel, în perioada de început, 1914-1940 toti președinții Comitetului Olimpic Român au fost membri marcanți ai Casei Regale a României, respectiv Alteța Sa Regală Prințul Carol (1914-1920 și 1923-1930), Alteța Sa Regală Prințul George Valentin Bibescu (1920-1923) și apoi chiar Majestatea Sa Regele Carol II al României (1930-1940). Acestea sunt personalțățile care au dat startul sportului din Romania, punând bazele evoluției lui ulterioare către elita lumii Olimpice internaționale.
În 1924 are loc prima participare oficială a sportului românesc la cea de-a VIII-a ediţie a Jocurilor Olimpice de la Paris, care a coincis cu prima medalie din istoria olimpică a sportului românesc, obţinută de echipa de rugby, clasată pe locul al treilea, în urma unei povești interesante.
Din momentul în care a fost instalat în funcție, Plagino a făcut tot posibilul pentru ca România să se numere printre țările de bază de la Jocurile Olimpice. Era un context în care făceau presiuni ca rugby-ul să fie scos de pe listă pentru ediția din 1924, din cauza lipsei de interes. Plagino a insistat ca acest sport să continue și chiar a reușit să-i convingă pe ceilalți membri.
Astfel, la Paris, în 1924, pe lângă SUA și Franța, și-a făcut debutul și echipa națională a României, tot la insistențele lui Plagino, care ulterior a fost răsplătit cu medalia de aur a Franței pentru Educație Fizică și Sport datorită eforturilor sale. Deși a pierdut ambele dispute, echipa noastră s-a întors acasă cu bronzul, obținând astfel prima medalie olimpică din istoria participărilor la Jocurile Olimpice. Grație intervențiilor lui Plagino, care era și președintele Comisiei pentru Jocurile Olimpice de la noi, România a avut atunci o delegație formată din 51 de sportivi, fiind pentru prima oară când a participat oficial.
Delegaţia României a fost prezentă la toate ediţiile Jocurilor Olimpice începând cu anul 1924, excepţie făcând două ediţii de vară, cele din 1932 şi 1948 şi una de iarnă, cea din 1960.
Dintre medaliaţii români la jocurile olimpice: Nadia Comăneci, Ivan Patzaichin, Elisabeta Lipă, Iolanda Balaş, Lia Manoliu, Maricica Puică, Paula Ivan, Gabriela Szabo, Maria Cioncan, Violeta Beclea, Constantina Diţă, Nicolae Lincă, Francisc Vaştag, Leonard Doroftei, Sanda Toma, Valeria Răcilă, Laura Badea, Mihai Covaliu, Daniela Silivaş, Ecaterina Szabo, Simona Amânar, Lavinia Miloşovici, Maria Olaru, Cătălina Ponor, Marius Urzică, Andreea Răducan, Sandra Izbaşa, Noemi Lung, Diana Mocanu, Camelia Potec, Alina Dumitru, Cristian Gaţu, Cornel Oţelea, Gheorghe Gruia, Nicu Vlad, iar la sporturile de iarnă Mihai Bira, Alexandru Papană, Ion Panţuru şi Gheorghe Gârniţă, menţionează „Enciclopedia educaţiei fizice şi sportului din România”.
Organizare
Adunarea Generală este organul suprem de conducere al COSR. Adunarea Generală este compusă din persoane fizice membri ai COSR, reprezentanţi ai persoanelor juridice membre ale COSR şi membri de onoare şi onorifici. Adunarea Generală poate fi ordinară, de alegeri sau extraordinară. Adunarea Generală Ordinară se convoacă o dată pe an şi are drept de control asupra Comitetului Executiv şi Comisiei de Cenzori. Adunarea Generală de Alegeri se convoacă o dată la patru ani, de regulă în anul de după Jocurile Olimpice de vară, şi se anunţă cu 60 de zile înainte de data la care urmează să aibă loc. Adunarea Generală Extraordinară poate fi convocată la cererea preşedintelui COSR, a Comitetului Executiv al COSR, la solicitarea scrisă a o jumătate plus unu dintre membrii COSR cu drept de vot, mai menţionează statutul citat. Pe data de 23 aprilie 2004 a avut loc Adunarea Generală în cadrul căreia Comitetul Olimpic Roman (COR) a devenit Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR). La 15 noiembrie, a avut loc Adunarea Generală în cadrul căreia au fost aleși primii membri din conducerea COSR.
Alte persoane publice, unele personalități sportive, care au condus destinele olimpismului românesc: Ion Gheorghe Maurer (1947-1951), Mihail Macavei (1951-1953), Alexandru Şiperco (1953-1959), Manole Bodnăraş (1959-1960), Aurel Duma (1960-1966), Anghel Alexe (1966-1974), General Marin Dragnea (1974-1984), Haralambie Alexa (1984-1987), General Gheorghe Gomoiu (1987-1989), General Constantin Opriţa (iunie-decembrie 1989), Lia Manoliu (1990-1998), Ion Ţiriac (1998-2004), Octavian Morariu (2004-2014), Alin Petrache (2014-2016) şi Mihai Covaliu (2016-prezent).
Octavian Morariu, cel dintâi conducător al instituţiei după transformarea Comitetului Olimpic Român (COR) în Comitetul Olimpic şi Sportiv Român (COSR), a devenit membru al Comitetului Internaţional Olimpic (CIO) după 15 ani în care Romania nu a mai avut niciun reprezentant în cadrul forului olimpic internaţional. În prezent, COSR este condus de către Mihai Covaliu, fost campion olimpic la sabie individual, iar Octavian Morariu este vicepreşedinte.
Prima medalie românească la sporturile de iarnă
În Franța, la Jocurile Olimpice de iarnă Grenoble 1968, tandemul Ion Panțuru (pilot) – Nicolae Neagoe (frânar) s-a clasat pe locul 3 la bob 2 persoane și a cucerit bronzul, prima medalie olimpică românească la sporturile de iarnă și singura până în prezent
Prima notă olimpică de 10 (zece) din istoria gimnasticii
La Jocurile Olimpice Montreal 1976, Nadia Comăneci a primit nota 10 la paralele, notă care nu a putut fi afișată de tabela electronica, deoarece aceasta nu fusese setată pentru afișarea acestei note.
Cea mai bună clasare a României la Jocurile Olimpice din istorie
La Los Angeles 1984, România a ocupat pe locul 2 în clasamentul pe națiuni, cu 53 de medalii (20 de aur, 16 de argint, 17 de bronz), după Statele Unite ale Americii (174 medalii – 83 aur, 61 argint, 30 bronz).
(Autor: Alexandru Balaci)
Bibliografie
Calendar Rador
https://www.cosr.ro/despre-noi/istoric
https://www.romaniaregala.ro /jurnal/comitetul-olimpic-si-sportiv-roman-patronaj-regal/
