Revista presei internaţionale, 26 mai 2023

În timp ce liderii apărării din mai multe țări s-au reunit într-o întâlnire virtuală, pentru a discuta despre sprijinul militar în curs pentru Ucraina, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, și-a exprimat speranța că antrenamentul piloților ucraineni pe avioanele de luptă F-16 de fabricație americană va putea începe în săptămânile următoare, pentru a întări capacitățile defensive ale Ucrainei pe termen lung, dar nu neapărat ca parte a unei contraofensive a Kievului împotriva Rusiei, scrie Stars and Stripes. Anterior, Washingtonul a anunțat vânzarea mai multor rachete, în valoare totală de 285 de milioane de dolari, către forțele armate ucrainene, amintește Le Point.
Între timp, Rusia a semnat un acord vizând amplasarea de arme nucleare tactice în Belarus, arsenal ce se va afla sub controlul Moscovei, titrează US News & World Report. „Desfășurarea de arme nucleare este un răspuns eficient la politica agresivă a țărilor neprietenoase cu noi”, a declarat ministrul belarus al apărării, Viktor Khrenin, la Minsk, în timpul unei întâlniri cu omologul său rus, Serghei Şoigu, citează The Washington Times. Rusia și Belarusul au un acord de alianță, în baza căruia Kremlinul subvenționează economia belarusă, prin împrumuturi și reduceri de preț la petrolul și gazele rusești, amintește ziarul american.
Statele Unite au condamnat cu fermitate acordul privind desfășurarea de arme nucleare tactice rusești în Belarus, dar nu văd niciun motiv pentru a-și ajusta postura nucleară, notează US News. „Este cel mai recent exemplu de comportament iresponsabil pe care l-am văzut din partea Rusiei, de la invazia sa pe scară largă a Ucrainei în urmă cu peste un an”, a declarat Departamentul de Stat al SUA, reiterând avertismentul Washingtonului că folosirea de arme chimice, biologice sau nucleare în conflict va avea „consecințe grave”, precizează US News.
Totodată, la Beijing, preşedintele chinez Xi Jinping i-a promis prim-ministrului rus Mihail Mişustin, cu ocazia vizitei acestuia în China, „sprijinul ferm” chinez în cazurile care ţin de „interesele fundamentale”, menționează La Libre Belgique. Xi Jinping a pledat şi pentru „întărirea coordonării în formate multilaterale ca Naţiunile Unite, Organizaţia de cooperare de la Shanghai, Brics şi G20”, potrivit ziarului francez, care subliniază că Beijingul este primul partener comercial al Rusiei, cu schimburi care au atins, în 2022, 190 de miliarde de dolari. Potrivit analiştilor, China are acum un ascendent crecând în relaţia sa bilaterală cu Rusia, pe măsură ce izolarea internaţională a Moscovei creşte, consemnează La Libre Belgique.
Aflat în vizită în România, preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a asigurat că va continua să sprijine aderarea țării noastre la spațiul Schengen, citează Suddeutsche Zeitung. Steinmeier a anunţat, de asemenea, că Germania va continua să contribuie la întărirea flancului estic al NATO, referindu-se și la măsurile luate deja de Berlin, cum ar fi participarea la controlul spaţiului aerian estic al Alianţei, adaugă ziarul german. În același timp, Spania a anunțat că una dintre prioritățile sale în cadrul președinției semestriale a Uniunii Europene, pe care o va prelua la 1 iulie, va fi intrarea României în spațiul Schengen, reține EFE, citând o declarație comună a miniștrilor de externe spaniol român și polonez, Jose Manuel Albares, Bogdan Aurescu și, respectiv, Zbigniew Rau, cu ocazia primei reuniuni trilaterale, la Valencia. Cei trei miniștri au semnat o declarație în care au fost abordate chestiuni de interes comun pentru Spania, România și Polonia, cu scopul de a consolida schimbul reciproc de opinii și coordonarea politică pe probleme de apărare, securitate, migrație și azil în UE și pentru a armoniza poziția dintre aliații NATO, adaugă Infobae. Asigurând că „sprijinul lor pentru Ucraina va continua atât timp cât va fi necesar în fața invaziei Rusiei”, Spania, România și Polonia au subliniat, de asemenea, dorința Republicii Moldova de a deveni membră a UE și au declarat că vor sprijini procesul de aderare al țărilor din Balcanii de Vest și eforturile pentru integrarea treptată a acestora în UE, completează Infobae.
Vești îngrijorătoare vin din economie. Anunțul intrării în recesiune a economiei Germanei, cea mai mare din Europa, a surprins pe toată lumea, titrează Courrier International. Un bilanț teribil pentru economie, alertează Bild, explicând că, din cauza inflației și a crizei energetice, produsul intern brut german a scăzut în ultimele două trimestre. Vestea a spulberat speranțele celor mai optimiști. „La sfârșitul lunii aprilie, Oficiul Federal de Statistică încă se aștepta la o stagnare în primul trimestru”, amintește Handelsblatt. Dar, în ciuda acestei încetiniri, guvernul german se așteaptă la o redresare treptată a activității pe parcursul anului, cu o creștere de 0,4% în 2023, scrie France24.
Statele Unite și aliații lor occidentali au denunțat faptul că un „actor cibernetic” sponsorizat de China s-a infiltrat discret în „infrastructura critică” americană și au avertizat că alte campanii similare ar putea avea loc în întreaga lume, anunță Le Figaro. Într-un aviz comun, autoritățile de securitate cibernetică din Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Australia și Noua Zeelandă, țări din așa-numita Alianță „Five Eyes”, au avertizat cu privire la un grup rău intenționat, asociat cu „un actor cibernetic sponsorizat de stat al Republicii Populare Chineze, cunoscut ca Volt Typhoon, detaliază Le Figaro. Într-un comunicat separat, grupul american Microsoft a explicat că Volt Typhoon este activ de la jumătatea anului 2021 și că a vizat, printre altele, infrastructura esențială de pe insula Guam, care găzduiește o bază militară americană importantă din Oceanul Pacific, adaugă Le Figaro. La rândul său, China a acuzat Statele Unite și pe cei patru aliați ai săi că s-au implicat într-o campanie de dezinformare prin publicarea raportului care susține că Beijingul a sponsorizat un atac cibernetic împotriva intereselor lor. „Este clar că aceasta este o campanie colectivă de dezinformare a țărilor coaliției Five Eyes, lansată de Statele Unite în scopuri geopolitice”, susțin autoritățile chineze, citate de Journal de Montreal. (Cristina Zaharia)/czaharia/dsirbu