Războiul din Ucraina, implicațiile alegerilor din Turcia, violențele din Kosovo și instabilitatea politică din Spania se numără printre subiectele cele mai dezbătute astăzi în presa internațională.
„Atacuri cu drone au afectat o serie de clădiri din Moscova, în timp ce Kievul continuă să fie atacat și el”, titrează The New York Times, apreciind că „duelul atacurilor de marți semnalează o amplificare a tensiunilor, dar și o schimbare de priorități pentru ambele părți beligerante înaintea așteptatei contraofensive a Ucrainei. Ucraina pătrunde tot mai mult pe teritoriile ocupate de ruși, în timp ce Moscova își schimbă tactica din dorința de a provoca tot mai multe pagube în capitala ucraineană”. Publicația italiană Il Fatto Quotidiano reține că, cu excepția unui deces la Kiev, ambele atacuri au provocat doar daune minore și cele mai multe drone au fost doborâte de apărarea antiaeriană. Ziarul francez Le Point subliniază că „Moscova și regiunea sa, situată la peste 1.000 de kilometri de Ucraina, au fost până acum foarte rar vizate de atacuri cu drone de la începutul conflictului, chiar dacă acest tip de atac s-a înmulțit în alte părţi ale Rusiei”. Postul american CNN relatează că „Evgheni Prigojin, șeful companiei militare private rusești Wagner, a lansat o tiradă plină de invective la adresa ministerului rus al apărării, după un presupus atac cu drone asupra Moscovei”. Sub titlul „Reunită în Moldova, Europa transmite un mesaj Rusiei”, Le Figaro amintește că „aproape 50 de lideri europeni se vor întâlni joi în această țară micuţă care trăiește cu frica manevrelor de destabilizare ale Moscovei”. „O participare a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski ar da și mai multă greutate acestei adunări fără precedent, care are loc în apropierea capitalei Chișinău. Nu a fost anunțat nimic, dar el ar putea fi prezent la întâlnirea cu «familia europeană» după ce a străbătut planeta în ultimele săptămâni – Italia, Germania, Franța, Regatul Unit, Arabia Saudită pentru summitul Ligii Arabe și Japonia pentru summitul G7.” Din păcate, solidaritatea europeană în fața Rusiei e umbrită la Varșovia de manevre politicianiste, după cum reiese dintr-o știre BBC: „UE a ameninţat să acţioneze contra Poloniei din cauza unei legi noi a partidului de guvernare” care „va stabili o comisie parlamentară pentru a investiga influenţa Rusiei asupra demnitarilor. Parlamentarii puterii vor avea majoritatea în comisia care va acţiona atât ca procuror cât şi ca judecător, emiţând interdicţii pe 10 ani de a candida la funcţii publice pentru orice persoană care se face vinovată de acţiuni împotriva intereselor Poloniei. Opoziţia poloneză susţine că planul e neconstituţional şi va fi folosit contra liderilor săi la apropiatele alegeri generale”. Aceeași opinie o au și SUA, care au denunțat la rândul lor legea, informează tot BBC.
„«Libere, dar nu corecte», afirmă observatorii internaționali de la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) cu privire la recentele alegeri prezidențiale din Turcia, care au dus la realegerea lui Recep Tayyp Erdoğan”, consemnează Euronews. Printre abaterile constate: „acoperirea mediatică distorsionată și lipsa condițiilor de egalitate au oferit un avantaj nejustificat candidatului aflat în funcție”, iar „comisia electorală a dat dovadă de lipsă de transparență”. Un efect pozitiv al scrutinului e remarcat totuși de ziarul turc Hürriyet: „În cadrul demersurilor de consolidare a relațiile bilaterale, Turcia și Grecia și-au anulat exercițiile militare programate în Marea Egee și organizează în schimb aplicații la scară mai mică”. Se continuă astfel „eforturile de a îmbunătăți atmosfera pozitivă stabilită între cele două țări după cutremurele din 6 februarie din Turcia și accidentul de tren din Grecia”. La Libre Belgique adoptă un ton mai puțin pozitiv: „felicitat din toate părțile în străinătate și sărbătorit toată noaptea de susținătorii din Turcia, Erdogan s-a trezit luni în fruntea unei țări subminate de criză și profund divizate”. Cotidianul spaniol La Razon consideră că „odată spulberate definitiv iluziile în cancelariile occidentale cu privire la o victorie în Turcia a candidatului opoziției, care și-a exprimat dorința de a întări legăturile cu UE și SUA, victoria președintelui Erdogan obligă NATO să admită că va trebui să continue să se ocupe de problematicul și esențialul «verset liber» al alianței cel puțin încă cinci ani”. Concomitent, „la Stockholm se studiază amânarea termenului-limită pentru aderarea la alianță până pe 4 aprilie 2024, în loc de 11-12 iulie, la Consiliul NATO de la Vilnius”. The Guardian comentează că Erdogan își „începe al treilea deceniu la putere cu un mandat conservator și naționalist” și „va continua să-și folosească puterile discreționare pentru a învrăjbi și cârmui”: „un triumf al dezbinării, nu al solidarității”. The Washington Post apreciază că electoratul turc a „respins democrația liberală în favoarea populismului”. Totuși, „25 de milioane de turci care reprezintă marile orașe, regiunile prospere de coastă și clasele profesionale și educate, au avut curajul să voteze cu opoziția”. Iar „visele lor pot fi doar amânate, nu pot fi zdrobite”.
„Violențe fără precedent la adresa militarilor NATO în Kosovo”, titrează Le Monde, precizând că „manifestanții minorității sârbe din nordul Kosovo, care protestau împotriva sosirii primarilor albanofoni, au atacat violent militarii KFOR, forța NATO desfășurată în regiune de la sfârșitul războiului din 1999”. 30 de militari au fost răniți, printre care maghiari și italieni, alături de 50 de localnici. „Aceste ciocniri au fost declanșate de înscăunarea a patru primari vorbitori de limbă albaneză în cele patru municipalități din jurul orașului Mitrovica, unde sârbii sunt majoritari. Încă dependenți de Belgrad, cei 40.000 de locuitori din nordul Kosovo trăiesc de mai bine de 20 de ani cumva în afara legii, din lipsa posibilității autorităților de la Pristina de a interveni în zonă”, explică Le Monde. Portalul european Politico scrie că NATO a decis suplimentarea trupelor din Kosovo, amintind că SUA, Franța, Italia, Germania și Regatul Unit au condamnat vineri printr-un comunicat comun forțarea accesului în clădirile municipale de către autoritățile din Kosovo, dar și decizia Serbiei de a-și pune în stare de alertă forțele armate de la graniță. Ziarul sârb Politika relatează că „ambasadorul american la Pristina, Jeffrey Hovenier, a spus că anularea participării Kosovo la exercițiul «Defender Europe 2023» este prima sancțiune la adresa guvernului de la Pristina, care a respins apelurile Washingtonului de a detensiona situația din nordul Kosovo. Hovenier a adăugat că SUA au două cereri pentru Pristina – să nu insiste ca primarii albanezi să lucreze din clădirile municipale și ca polițiștii să se retragă din trei clădiri municipale din nord”.
Site-ul Euractiv scrie că premierul Spaniei „se luptă pentru a evita o «eclipsă totală» a stângii” în țară. El vrea totodată să forțeze partidele progresiste, „dezbinate și demobilizate în ultimele luni”, să formeze o alianță electorală în decurs de 10 zile. „Confruntat cu perspectiva sumbră a unei victorii covârșitoare a forțelor de dreapta și extrema dreaptă Pedro Sánchez a apelat la o manevră tactică: a convocat alegeri anticipate pentru a reconstrui stânga și a evita un colaps total”, comentează agenția spaniolă EFE. Prin devansarea alegerilor generale programate inițial în decembrie, premierul socialist vrea să evite un guvern format de Partidul Popular (PP – centru-dreapta) și VOX (extrema dreaptă), care ar anula toate măsurile actualei coaliții progresiste formate din socialiști (PSOE) și Unidas Podemos (stânga radicală). În ziarul britanic conservator The Telegraph, o scriitoare spaniolă pune problemele stângii pe seama a două legi controversate referitoare la transsexuali, respectiv la violența sexuală. Acestea au dus la o (altfel) improbabilă alianță între feministe și conservatori, primele avertizându-i pe socialiști că „nimeni nu poate guverna dacă femeile i se opun”. Săptămânalul britanic The Economist consideră că Sánchez nu e nicidecum un novice în materie de pariuri politice. În 2016 a fost răsturnat de la șefia PSOE pentru a reveni în funcție un an mai târziu. După alegerile din 2019 a reușit să formeze un guvern minoritar care a rezistat de atunci. Însă acum „Sánchez are un timp limitat pentru a-și descoperi un nou talent: acela al unui general care își rescrie strategia în timp ce s-a angajat deja în luptă. Și nu și-a oferit decât opt săptămâni pentru a izbuti”. (Andrei Suba, RADOR)/asuba/dsirbu
