Marţi, 6 iunie, Suedia sărbătoreşte Ziua naţională, Ziua Drapelului Suedez, celebrată din anul 1916, devenită zi naţională din 1983.
Această zi marchează împlinirea a 500 de ani de la crearea statului suedez modern, prin alegerea, la 6 iunie 1523, a primului rege al Suediei, Gustav Vasa, după destrămarea Uniunii de la Kalmar.
În Antichitate, teritoriul Suediei a fost locuit de triburi germanice, statul unificat luând fiinţă în secolul al XI-lea. După manifestarea culturii vikinge în secolele IX-XI, în 1397 cele 3 ţări scandinave, Norvegia, Danemarca şi Suedia, au fost unite sub un singur rege, făcând parte din Uniunea de la Kalmar.
În secolul al XV-lea, Suedia a rezistat încercărilor de conducere centralizată ale regelui danez, chiar şi prin rebeliune armată.
În 1520, Stockholmul a fost cucerit de Christian al II-lea al Danemarcei și a devenit scena Băii de Sânge de la Stockholm. În 1521, Gustav Eriksson, un nobil din Casa de Vasa, a reușit să adune trupe din Dalarna, în nord-vestul Suediei, și ajutoare de la Lübeck, cu scopul de a-i învinge pe danezi. În august 1521, a fost ales monarh de către trupele lui. A început Războiul Suedez de Eliberare, care a durat până la capturarea orașului Stockholm, în iunie 1523.
După destrămarea Uniunii de la Kalmar, ia fiinţă statul suedez modern şi are loc alegerea primului rege al Suediei, Gustav Vasa, la 6 iunie 1523.
Gustav a fost ales rege de Parlamentul Suediei la Strängnäs, mai târziu, această dată va deveni Sărbătoare Națională a Suediei. Gustav a fost încoronat la Catedrala din Uppsala la 21 ianuarie 1528.
Gustav Vasa și-a consolidat domnia împotriva revendicărilor Danemarcei.
În 1538 și 1558 au avut loc reforme fiscale, prin care s-au simplificat și standardizat multiple impozite complexe aplicate țăranilor liberi în întregul teritoriu; evaluările fiscale pe fiecare fermă erau ajustate pentru a reflecta capacitatea de plată. Veniturile Coroanei din impozite au crescut, dar, mai important, noul sistem a fost perceput ca fiind mai drept și mai acceptabil. Un război cu Lübeckul în 1535 a dus la expulzarea negustorilor hanseatici, care anterior dețineau monopol asupra comerțului exterior. Cu afaceriștii autohtoni la putere, forța economică a Suediei a crescut rapid, iar până în 1544 Gustav avea sprijinul a 60% din fermele din toată Suedia. Suedia a construit acum prima armată modernă din Europa, susținută de un sistem fiscal sofisticat și de o birocrație guvernamentală funcțională. Gustav a proclamat coroana suedeză ereditară în familia sa, dinastia Vasa, care a domnit în Suedia (1523-1654) și în Polonia (1587-1668).
După moartea lui Gustav, a urcat pe tron fiul său cel mai mare, Eric al XIV-lea. Regența lui a fost marcată de intrarea Suediei în Războiul Livonian și în Războiul de Șapte ani al Nordului, și de relația reciprocă dintre tulburarea sa mentală și opoziția cu aristocrația, ceea ce a dus la crimele Sture (1567) și la întemnițarea fratelui său Ioan (al III-lea), care era căsătorit cu Ecaterina Jagiellonica, sora lui Sigismund al II-lea al Poloniei.
O revoltă a magnaţilor condusă de Ioan a condus la detronarea lui Eric și la venirea la domnie a celui dintâi, urmată de regența fiului lui Ioan, Sigismund. Sigismund însă nu a putut să-și apere tronul împotriva celui mai mic fiu al lui Gustav, Carol al IX-lea.
Expansiunea teritorială din secolul XVII a condus la formarea Imperiului Suediei. Finlanda, ca şi alte teritorii din afara Peninsulei Scandinave, s-au desprins treptat din Imperiul Suediei în secolele XVIII şi XIX. În urma războaielor napoleoniene, Norvegia a fost cedată Suediei, iar tentativa de păstrare a suveranităţii s-a soldat cu campania militară a Regelui Suediei împotriva Norvegiei (1814), încheiată prin Convenția de la Moss, care a obligat Norvegia să intre într-o uniune personală cu Suedia sub coroana suedeză, situație care a durat până în 1905. Această campanie militară a fost ultimul război în care a fost angrenată Suedia.
Din 1814, a fost adoptată politica de nealiniere pe timp de pace şi de neutralitate în timp de război. Astfel, Suedia a rămas o ţară neutră în timpul celor Două Războaie Mondiale, continuând să fie nealiniată și în timpul Războiului Rece.
Agresiunea militară a Federației Ruse în Ucraina, începută în 2022, a reactivat dezbaterea publică în Suedia cu privire la neutralitatea tradițională a țării, dar și o posibilă apropiere de NATO. Astfel, la 18 mai 2022, Suedia a aplicat pentru aderarea la Alianța Nord-Atlantică.
* * * * *
Suedia este situată în nordul Europei, ocupând cea mai mare parte a Peninsulei Scandinavia, precum şi numeroase insule din Marea Baltică. Se învecinează cu Norvegia la nord-vest, cu Finlanda, la nord-est, cu Marea Nordului, la sud-vest şi cu Marea Baltică la sud-est.
În prezent, Suedia ocupă o suprafaţă de 450.295 km pătraţi, fiind împărţită în 21 de comitate (län), fiecare având un birou administrativ (länsstyrelse) numit de guvern şi un consiliu (landsting) ales. La rândul lor, comitatele sunt împărţite în comune (kommuner). Conform unei estimări a Statistics Sweden, de la 31 august 2016, Suedia are o populaţie de 9.938.648 de locuitori.
În Suedia, se disting trei mari regiuni: Götaland, în sud, Svealand, în centru, şi Norrland, în nord.
Norrland ocupă două treimi din suprafaţa ţării, incluzând şi o parte din Laponia, care se întinde şi pe suprafaţa Norvegiei şi a Finlandei. Norrland are un relief accidentat, mai înalt spre vest, unde se înalţă Alpii Scandinaviei, altitudinea maximă întâlnită aici fiind de 2.135 m pe vârful Kebnekajse. Cu cât ne îndreptăm spre est, relieful este mai scund, colinar, litoralul prezentând numeroase fiorduri.
Regiunea centrală, Svealand, cuprinde cele mai întinse câmpii ale ţării, Uppsala, Vastgota şi Ostagota. Î
În sud, regiunea Götaland cuprinde platoul Smaland, având altitudinea maximă de 343 m, cu numeroase lacuri şi mlaştini, şi câmpia Skane, cu soluri fertile.
Suedia abundă în spaţii verzi, fiind presărată cu numeroase lacuri, ape curgătoare, munţi şi dealuri, bucurându-se de peisaje deosebite, pe o suprafaţă foarte mare. Este caracterizată şi de o linie de coastă lungă şi de păduri întinse. În ceea ce priveşte flora, teritoriul suedez este ocupat, în mare parte, de păduri de conifere, cu pini şi molizi, dar şi de păduri de foioase, cu mesteceni şi plopi, în partea de sud. Datorită solului calcaros şi climei favorabile, insulele Gotland şi Öland şi parte din Munţii Scandinaviei au o floră deosebită, care cuprinde numeroase specii de orhidee.
Având o diversitate aşa de mare de peisaje, Suedia are şi o faună foarte bogată, de la urşi şi lupi în nord, la căprioare şi mistreţi sălbatici în sud. Totodată, aici îşi au habitatul elani, căprioare, vulpi şi iepuri de câmp. Suedezii practică vânătoarea în mod regulat, dar multe specii de animale sunt protejate prin lege. Există şi câteva specii de păsări care rămân în ţară pe timpul iernii, dar vara aduce un număr mare de păsări migratoare din sud.
Una dintre cele mai mari plăceri pe care o oferă această ţară este aşa-numitul ”allemansrätten” sau dreptul la acces public, prin care oricine este liber să facă drumeţii, fie pe domenii publice sau private, să înoate sau să navigheze, să străbată pădurile în căutare de ciuperci sau de afine. Cu toate că proprietarii pot pune plăcuţe de avertizare, pentru a limita accesul vizitatorilor pe anumite suprafeţe sau în zone unde se pot produce pagube, regula generală este că vizitatorilor le este permis să circule liber pe oriunde, la o distanţă rezonabilă, însă, de case, grădini sau spaţii împrejmuite. Aceasta comportă, însă, şi o serie de responsabilităţi, cea mai importantă fiind aceea de a respecta şi de a proteja mediul înconjurător. Păstrându-se această tradiţie de generaţii întregi, ”allemansrätten” a devenit, practic, parte din identitatea naţională suedeză.
Suedia a fost prima ţară europeană care a înfiinţat parcuri naţionale, primul dintre acestea şi, totodată, unul dintre cele mai mari, Sarek, datând din anul 1909. În prezent, ţara găzduieşte nu mai puţin de 29 de astfel de parcuri, pe o suprafaţă totală de 731.589 hectare.
În Suedia întâlnim patru anotimpuri distincte, cu variaţii, însă, de la un ţinut la altul, având în vedere diferenţele dintre regiuni. Curentul cald al golfului face, însă, clima mai blândă.
În Götaland, iernile sunt mai scurte şi mai blânde, în timp ce temperaturile de peste vară se situează între 15 şi 25 de grade Celsius. Umiditatea ridicată face ca zilele călduroase să fie resimţite şi mai călduroase, iar cele reci, să fie resimţite şi mai reci. Cu toate acestea, zăpada este foarte rară pe coasta sudică.
Regiunea Svealand este caracterizată de temperaturi cu câteva grade mai scăzute decât în Götaland. Astfel, în luna ianuarie, scad puţin sub zero grade, iar zăpada este mai frecventă.
Situată în partea nordică a ţării, regiunea Norrland, care cuprinde şi o parte din Laponia, se confruntă cu ierni mai lungi şi reci, cu temperaturi sub zero grade, care durează câteva luni. Totodată, aici cade şi mai multă zăpadă. Verile pot fi scurte, cu temperaturi medii de 15 grade Celsius, foarte rar atingând extreme de 30 de grade Celsius.
Suedia se confruntă cu contraste foarte mari între zilele foarte lungi de vară şi cele la fel de lungi de iarnă. La nord de Cercul Polar, vara, soarele rămâne sus, pe cer, fără întrerupere. Acest fenomen este cunoscut sub denumirea de ”nopţi albe”. În lunile iunie şi iulie, soarele nu coboară sub linia orizontului, în schimb, în miezul iernii, aici nu este lumină deloc. Mai la sud, în aceleaşi luni de vară, soarele coboară sub linia orizontului doar pentru câteva zeci de minute, dar este suficientă lumină la orice oră pentru a nu avea nevoie de iluminat artificial. Chiar şi în capitala Stockholm, care este situată mult mai la sud, nopţile din luna iunie au doar câteva ore de semiîntuneric.
Riksgransen este cea mai nordică staţiune de schi din lume, situată la circa 200 km nord de Cercul Polar, chiar la graniţa cu Norvegia. Între 6 decembrie şi 6 ianuarie, nu este luminată deloc de soare, în cele 32 de zile fiind întuneric complet. În schimb, între 25 mai şi 19 iulie, soarele nu apune, oferind 56 de zile de lumină fără întrerupere. Prin urmare, cu toate că iernile în Suedia sunt destul de reci şi întunecoase, frumuseţea zilelor de vară merită aşteptarea, vizitatorii fiind şi ei sfătuiţi să-şi planifice călătoriile aici astfel încât să se poată bucura de splendoarea acestor ”nopţi albe”.
* * * * *
Forma de guvernământ a Suediei este monarhie parlamentară constituțională, şeful Statului fiind Regele Carl XVI Gustaf (Carl Gustaf Folke Hubertus), din 15 septembrie 1973.
Parlamentul (Riksdag) este unicameral, având 349 membri.
Conform prognozei de iarnă 2022 a COM, economia suedeză a crescut, în 2022, cu 2,4%, consumul privat fiind afectat de inflația ridicată (8,1% în 2022), care a erodat veniturile reale disponibile și creditele ipotecare, iar politica monetară s-a înăsprit. PIB-ul real este estimat să scadă cu 0,8 % în 2023 și să crească cu 1,2 % în 2024. Potrivit COM, se estimează că inflația va ajunge, în medie, la 6,3% în 2023 și va scădea la 1,8% în 2024.
Privitor la piața muncii, aceasta este acum cea mai dinamică din Europa, cu un grad de ocupare ce a crescut la aproape 70%. Disponibilitatea de a angaja noi lucrători a atins un nivel record în 2022. Astfel, rata de ocupare a persoanelor cu vârsta între 20 și 64 de ani, adică proporția grupului de populație care are un loc de muncă, este în prezent cea mai ridicată în SE, atât sub aspect istoric cât și în raport cu alte țări UE (82,3% în al doilea trimestru al anului 2022).
Principalii parteneri comerciali sunt Norvegia, Germania, SUA, Danemarca, Finlanda, China.
De la momentul aderării la UE, la 1 ianuarie 1995, Suedia s-a implicat activ în problematica europeană. La 25 martie 2001, Suedia a devenit stat membru al spaţiului Schengen. Nu participă la Zona Euro (în urma rezultatului referendumului organizat în 2003).
Suedia este unul dintre statele Uniunii cu o economie orientată spre export (aprox. 50% din PIB este generat de exporturi).
Suedia este stat membru al ONU (din 1946), Consiliului Europei (din 1949), Consiliului Nordic (din 1952), OCDE (din 1961), OSCE (din 1973), Consiliului Arctic (din 1996).
Suedia nu face parte din Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, dar, la 18 mai 2022, a depus oficial cererea de aderare la NATO. A participat la operațiuni în cadrul programului Parteneriatul pentru Pace (PfP) sub egida NATO.
Se bucură de un nivel ridicat de credibilitate pe plan internaţional și participă activ la operaţiuni de pace sub egida ONU, UE sau NATO.
În anul 2021, Suedia a deținut Președinția în exercițiu a OSCE. Pe parcursul PiE SE, a fost consolidat rolul organizației ca platformă pentru dialog, precum și ca platformă pentru soluționarea conflictelor. Soluționarea conflictelor din Ucraina, Moldova, Georgia și Caucazul de Sud a fost una dintre prioritățile PiE suedeze. La 1 martie 2022, Suedia a preluat Președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA).
* * * * *
Primele relații româno-suedeze asupra cărora există documente de arhivă datează din secolul al XVI-lea, domnitorii Țării Românești și Moldovei având frecvente contacte cu regii suedezi.
Ca urmare a înfrângerii de la Poltava (1709), regele Carl al XII-lea al Suediei a petrecut aproape cinci ani la Tighina / Bender (în prezent, în Republica Moldova), timp în care a avut numeroase contacte cu domnitorii de atunci ai Moldovei și Țării Românești (Dimitrie Cantemir și Nicolae Mavrocordat, respectiv Constantin Brâncoveanu și Ștefan Cantacuzino).
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în special după Războiul de Independență a României, au fost înființate mai multe consulate suedeze în România (Galați – 1851; București – 1852; Brăila – 1852; Constanța – 1880) și consulate românești în Suedia (Stockholm – 1880; Göteborg – Consulat Onorific, 1889; Malmö – Consulat Onorific, 1901).
Relațiile diplomatice dintre România și Suedia au fost stabilite, la rang de legație, la 19 martie 1916 (data intrării în funcțiune a Legației României la Stockholm; Reprezentanța diplomatică a Suediei la București a fost înființată în 1921) și ridicate la rang de ambasadă la 31 ianuarie 1964.
În perioada celui de-al doilea Război Mondial, Suedia a reprezentat interesele românești în Marea Britanie (de la 15 februarie 1941), SUA (din decembrie 1941), Brazilia (din aprilie 1942) și Argentina (din martie 1944), prin Legațiile suedeze din țările respective, și în Hong Kong (din iunie1941) și Liban (din iulie 1941), prin Consulatele suedeze.
Noua dezvoltare a relațiilor româno-suedeze, după anul 1989, este reflectată de un intens și substanțial dialog politic, prin vizite frecvente ale oficialilor români și suedezi la Stockholm și București.
După aderarea României la UE, contactele bilaterale s-au intensificat. Președintele și Prim-Ministrul României și Premierul Suediei se întâlnesc periodic, cu ocazia Consiliilor Europene. De asemenea, membrii guvernelor României și Suediei, alți demnitari și oficiali se întâlnesc în cadrul Consiliilor de Miniștri și al altor reuniuni UE.
Suedia a susținut constant obiectivul României de integrare în UE. A fost prima țară scandinavă care a ratificat Tratatul de Aderare al României și Bulgariei la UE. De asemenea, a liberalizat piața forței de muncă din Suedia pentru cetățenii români încă de la 1 ianuarie 2007.
Totodată, România a susținut obiectivul Suediei de aderare la NATO, fiind printre primele țări care au finalizat procedurile interne, considerând că, astfel, securitatea și stabilitatea Europei vor spori. Președintele României Klaus Iohannis a promulgat, la 22 iulie 2022, legea pentru ratificarea Protocoalelor de aderare a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei la Tratatul Atlanticului de Nord. Legea ratifică Protocolul de aderare a Republicii Finlanda și Protocolul de aderare a Regatului Suediei la Tratatul Atlanticului de Nord și reprezintă o etapă procedurală în parcursul acestor țări spre calitatea de membre cu drepturi depline ale NATO.
Din punct de vedere al vizitelor la nivel înalt în Suedia, ultima dintre acestea a fost vizita Președintelui României, Klaus Iohannis, în 12-13 octombrie 2021 (Forumul Internațional dedicat Comemorării Holocaustului și Combaterii Antisemitismului de la Malmö, Suedia, pentru a celebra 20 de ani de la adoptarea Declarației de la Stockholm, documentul fondator al Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului – IHRA), iar premierul României s-a aflat în Suedia ultima dată în 31 martie 2023.
Vizite la nivel înalt suedeze în România au avut loc, ultima în decembrie 2017, a Regelui Carl XVI Gustav și a Reginei Silvia, iar premierul suedez s-a aflat în România în mai 2019, cu prilejul participării la lucrările Consiliului European de la Sibiu.
În contextul deținerii Președinției Consiliului Uniunii Europene de către România, în perioada ianuarie – iunie 2019, peste 50 de delegații guvernamentale din Suedia, inclusiv la nivel de prim-ministru, ministru al afacerilor externe, ministru al afacerilor europene, ministru al comerțului și ministru al apărării au participat la evenimentele organizate în România.
Din punct de vedere al cooperării economice, Suedia este un partener comercial important pentru România, situându-se în mod constant în topul principalelor ţări de destinaţie ale produselor românești, respectiv de proveniență ale mărfurilor pentru piața românească.
În 2020, în contextul pandemiei de COVID-19, schimburile comerciale bilaterale au înregistrat o scădere, înregistrându-se, ca valoare, un total de 966 milioane EUR. Fluxurile comerciale s-au relansat în anul 2021, depășind nivelurile atinse anterior crizei COVID-19, cu un comerț bilateral total de 1,13 miliarde EUR, cu 11,73% mai mare decât în 2020 (și depășind, deopotrivă, recordul absolut în istoria schimburilor bilaterale, de 1.043,54 milioane EUR atins în anul 2018). Exporturile românești au fost de 624,59 milioane EUR, cu o creștere de 118% față de perioada de anul 2020. Importurile au atins 510 milioane EUR, cu o creștere de 117,1% față de anul 2020. Excedentul comercial în relația bilaterală a crescut la 114,67 milioane EUR (de la 95,36 milioane EUR în 2020).
În 2022, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Suedia a fost de 1,47 miliarde EUR, înregistrând o creștere cu 29,4%. Valoarea exportului a consemnat 771,88 milioane EUR, în creștere cu 23,69% , iar valoarea importului fost de 699,17 milioane EUR, în creștere cu 36,45%. Soldul balanței comerciale a rămas excedentar, înregistrând valoarea de 72,71 milioane EUR.
Firmele suedeze se numără printre cei mai importanți investitori din România. Conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), la 31 ianuarie 2023, Suedia rămâne pe locul 17 în rândul investitorilor străini din România, cu o valoare a capitalului social subscris de 383,6 milioane EUR (0,82% din totalul investițiilor străine) în 1770 societăți comerciale cu participare suedeză la capitalul social (0,72% din totalul societăților cu capital străin).
