Revista presei internaţionale – 6 iunie

A fost lansată sau nu ofensiva ucraineană pe scară largă? – încearcă să afle presa internațională. În timp ce Rusia anunță că a respins o serie de atacuri în estul Ucrainei, armata și administrația de la Kiev păstrează tăcerea în această privință. Forțele ruse „au respins o ofensivă pe scară largă” condusă de armata ucraineană în Donbas, a anunțat Ministerul rus al Apărării, citat de La Libre Belgique. Tot potrivit ministerului rus, armata ucraineană ar fi condus această ofensivă cu șase batalioane mecanizate și două batalioane de tancuri. „Un videoclip postat de minister pe Telegram arată cum ceea ce este prezentat ca fiind vehicule blindate ucrainene, filmate din aer, sunt distruse de forțele ruse. În schimb, într-un videoclip difuzat duminică, armata ucraineană a părut să le ceară soldaților să păstreze tăcerea și a spus că nu va fi niciun anunț cu privire la începerea mult așteptatei ofensive”, mai scrie La Libre Belgique. Potrivit Financial Times, Kievul „plănuiește de câteva luni o contraofensivă prin care să-și elibereze teritoriile de sub ocupația rusă, susținut fiind de armamentul occidental perfecționat, precum rachetele cu rază lungă de acțiune de tip Storm Shadow”. Centrul pentru Comunicații Strategice și Informații de Securitate din Ucraina, un birou guvernamental, a calificat afirmațiile rușilor privind respingerea unor operațiuni de contraofensivă drept o „activitate informațională și psihologică falsă”, menită să-i „demoralizeze pe ucraineni”.
Între timp, se acutizează tensiunile între șeful grupării de mercenari Wagner și conducerea militară de la Moscova. Evgheni Prigojin a acuzat o unitate rusă că i-a atacat oamenii şi a declarat că a făcut prizonier un ofițer rus, scrie La Libre Belgique. Într-un episod recent, Evgheni Prigojin, care provoacă în mod constant statul major militar al armatei ruse, l-a acuzat că „cedează” teritorii în regiunea Belgorod, frontalieră Ucrainei şi lovită în ultimele zile de intense bombardamente şi atacuri la sol. Anterior, Prigojin dăduse asigurări că trupele Wagner „au părăsit în proporție de 99%” Bahmutul, în estul Ucrainei, şi şi-au cedat poziţiile armatei regulate rusești, după ce revendicaseră cucerirea oraşului pe 20 mai.
“Dilema Rusiei: să-și apere granița sau să avanseze în Donbas”, titrează publicația spaniolă 20 Minutos. „Armata Rusă este sfâșiată între apărarea graniței sale, care s-a dovedit a fi foarte vulnerabilă la incursiunile inamice, și avansarea în Donbas, unde unitățile cecene i-au înlocuit pe mercenarii grupului Wagner. Regiunea Belgorod, cea mai slabă verigă de graniță, întrucât împarte 540 de kilometri cu regiunile ucrainene Luhansk, Harkiv și Sumî, este ținta unor atacuri neîntrerupte de două săptămâni, Kremlinul părând incapabil să facă nimic pentru a le preveni. Belgorod nu mai este spatele, ci prima linie. Guvernatorul acestuia, Viaceslav Gladkov, informează rușii și restul lumii de pe canalul său Telegram despre bombardamentele zilnice”.
Belgia anunță demararea unei investigații pentru a afla dacă arme pe care le-a furnizat în scop defensiv Kievului au fost folosite la atacuri comise în Rusia de luptători ruși pro-ucraineni, notează Reuters. Ministerul belgian al Apărării şi structurile sale de informaţii au început o anchetă, cerând părții ucrainene date pentru a determina exact ce s-a întâmplat, a afirmat ministrul de resort. „Armele europene sunt livrate Ucrainei cu condiţia ca ele să fie utilizate pe teritoriul ucrainean pentru a apăra acel teritoriu. Şi avem controale stricte pentru a ne asigura că acest lucru se întâmplă”.
În pofida tensiunilor generate de războiul din Ucraina, Rusia se declară favorabilă dialogului cu SUA pentru controlul armamentului strategic. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Le Monde, a salutat declarațiile făcute pe tema Noului Tratat Start de către Jake Sullivan, consilier prezidenţial american pentru Securitate Naţională. Washingtonul a anunțat că intenţionează să respecte prevederile Noului Tratat START până la expirarea acestuia, în anul 2026, însă ar vrea crearea unui nou cadru internaţional de control, prin acorduri cu Rusia şi China. „Este o declaraţie importantă şi pozitivă a domnului Sullivan. În mod evident, aşteptăm confirmarea acestui anunţ pe cale diplomatică şi atunci vor putea fi create formate pentru discuţii”, a spus Dmitri Peskov.
În paralel însă, NATO și Rusia și-au lansat fiecare propriile exerciții militare în Marea Baltică, la o zi diferență, după cum reține US News & World Report. Luni, Rusia a anunțat că lansează manevre navale în Marea Baltică, la o zi după ce statele membre ale NATO și-au început manevrele lor anuale în Bazinul Baltic. Statele Unite au precizat că, la manevrele NATO, vor participa 6000 de militari, 50 de vase și peste 45 de avioane, Finlanda urmând să participe pentru prima oară în calitate de membră a alianței. Armata rusă a anunțat că în manevrele sale vor fi implicate 40 de vase și alte ambarcațiuni, 25 de avioane și aproximativ 3500 de militari, exercițiile urmând să dureze până pe data de 15 iunie. Luni, Moscova și-a lansat manevre și în Marea Japoniei și în Marea Ohoțk, din Extremul Orient, la exerciții urmând să participe mai bine de 60 de vase și alte ambarcațiuni aparținând flotei sale din Oceanul Pacific.
Din actualitatea politică de peste ocean, presa internațională reține faptul că fostul vicepreşedinte american Mike Pence şi-a anunţat candidatura pentru Casa Albă, potrivit unor documente publicate de Comisia Electorală Federală. După cum informează AFP, citând media ultimelor sondaje efectuate de website-ul RealClearPolitics, fostul colaborator apropiat al lui Donald Trump, Mike Pence adună 3,8% din intenţiile de vot, mult în urma fostului lider de la Casa Albă (53,2%). Pence se află la mare distanţă şi de guvernatorul statului Florida, Ron DeSantis, care adună 22,4% din intenţiile de vot./fmatei

(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)