Zvonistica, minciunile, adevărurile spuse doar pe jumătate sau jurnalismul de calitate îndoielnică au existat mereu. Ele nu reprezintă ceva nou, sunt doar ”un vin vechi pus în sticle noi”, după cum spune Robert Darnton, profesor la Harvard, în cartea sa publicată în 2017, ”Adevărata istorie a fake news”.
Acum 10 – 15 ani nimeni nu vorbea despre fake news. Sau cel puțin nu ca acum. Campania electorală a lui Donald Trump și ulterior, pandemia, au schimbat acest lucru și au adus în prim plan subiectul, extrem de important, al dezinformărilor. Publicul a început să aibă tot mai puțină încredere în presă din pricina știrilor de o calitate îndoielnică ce au inundat peisajul media.
De la fake news-urile despre reducerea populației prin intermediul vaccinului împotriva Coronavirus, până la cele despre războiul din Ucraina sau ”venirea” fondatorului Tesla, Elon Musk, la Bran în 2022, media din România a fost invadată în ultimii ani de știri false. În acest context, având în vedere că este important ca lumea academică să țină pasul cu profesia, o echipă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, a dezvoltat un nou curs dedicat fenomenului fake news. Realizat în cadrul proiectului Erasmus+ Newsreel2 New Teaching Fields For The Next Generation of Journalists, cursul își propune să îi ajute pe viitorii jurnaliști să dobândească abilitățile necesare pentru a recunoaște conținutul media de calitate față de cel înșelător și să realizeze, la rândul lor, știri și materiale bine documentate.
Înainte de construirea cursului, echipa FJSC a realizat un amplu proces de documentare. În primă fază, s-a efectuat o analiză amănunțită a literaturii de specialitate din domeniu. Așa cum am arătat și în cadrul raportului de cercetare al proiectului, studenții vor descoperi faptul că fake news a devenit un termen prea general pentru evoluțiile actuale ale fenomenului și că acesta nu mai cuprinde numeroasele tipuri de dezinformării pe care le întâlnim în spațiul public. În acest moment, specialiști precum Claire Wardle de la First News Draft, vorbesc, mai degrabă, despre informare greșită (misinformation – care este, de fapt, rezultatul unei erori neintenționate), despre dezinformare (disinformation – care se referă la informații false transmise intenționat în acest mod), dar și despre informarea rău-voitoare (malinformation – o informație reală și care este folosită pentru a face rău cuiva).
Pentru avea o viziunea mai amplă a fenomenului, am realizat, de asemenea, mai multe interviuri pe acest subiect cu jurnaliști din România, Germania, Portugalia și Cehia (țări partenere în cadrul proiectului Newsreel2). Aceștia s-au arătat îngrijorați de avântul luat de fake news și au remarcat faptul că peste tot fenomenul a ajuns să fie o problemă la nivelul întregii societăți, cele mai afectate domenii fiind sănătatea și politica. De exemplu, Adriana Turea, jurnalistă la Radio România Actualități consideră că, în România, în timpul pandemiei, știrile false au avut un impact mai mare asupra oamenilor (față de perioada anterioară) pentru că le-a fost afectată sănătatea.
Înainte, știrile false erau mai mult despre vedete, în timp ce acum au în vedere probleme medicale și sunt construite mai ales pe fricile oamenilor. Mulți au intrat în panică și au ajuns să nu aibă încredere în nicio informație, chiar dacă aceasta provine din surse de încredere. – Adriana Turea, jurnalistă Radio România Actualități
Pe de altă parte, Jan Tvrdoň, jurnalist la ziarul Deník N din Cehia, povestește că în țara sa și campaniile politice au fost afectate de minciuni:
Știrile false din Republica Cehă reprezintă o problemă serioasă. Ele au potențialul de a diviza societatea sau chiar de a schimba rezultatele alegerilor. Unele campanii politice din ultima perioadă au fost afectate în mod semnificativ de minciuni fabricate și ne putem aștepta la mai mult de atât la viitoarele alegeri. – Jan Tvrdoň, jurnalist Deník N
Rețelele sociale sunt cele care alimentează răspândirea știrilor false, consideră jurnaliștii din cele patru țări, deoarece oamenii sunt conectați cu prietenii sau familia și au încredere în ceea ce postează aceștia, chiar dacă este vorba de ceva neadevărat. În Republica Cehă, știrile false sunt răspândite mai ales pe Facebook, în România prin Facebook și WhatsApp, iar în Germania platforma Telegram este mai utilizată în acest sens, după cum ne-au povestit jurnaliștii.
Din cauza faptului că milioane de oameni pot publica în același moment, o reglementare eficientă pentru social media este foarte greu de realizat, consideră Kathrin Wesolowski, jurnalistă freelancer din Germania. Aceasta adaugă și faptul că nu va fi niciodată posibil să detectăm toate știrile false, chiar dacă Facebook lucrează cu verificatori ai informației publicate (fact-checkers) din întreaga lume, iar Twitter încearcă, de asemenea să implementeze un fel de serviciu de verificare a faptelor.
Știrile false au devenit, așadar, în ultimii ani o constantă în societățile noastre și afectează și jurnalismul de calitate.
Profesia noastră s-a schimbat în ultima vreme și nu în bine. Mulți jurnaliști nu mai caută informații care să ajute oamenii. Ei caută doar știri de ultimă oră și scandaluri. Chiar mă întristează, pentru că eu, ca jurnalistă, îmi doresc să aduc informații utile oamenilor. – Adriana Turea, jurnalistă Radio România Actualități
În aceste condiții, cursul realizat de către echipa Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării este realizat cu scopul de a îi ajuta pe studenți să recunoască diferitele informații false sau încercări de dezinformare, pornind de la o scurtă istorie a fake news-ului, definiții și diversele clasificări ale informațiilor false. Modul în care fake news și jurnalismul de slabă calitate afectează domeniul, răspândirea pe platformele de socializare, dar și alte implicații ale fenomenului sunt, de asemenea, printre subiectele care vor fi abordate în cadrul cursului. O atenție specială va fi acordată surselor de informare pentru ca, la final, studenții să aibă capacitatea de a recunoaște sursele nesigure față de cele de încredere. Întreaga structură a cursului și toată tematica se găsesc pe siteul proiectului, https://newsreel.pte.hu/ și pot fi preluate și utilizate de orice universitate sau facultate.
Chiar dacă pandemia a trecut, dezinformările rămân. La fel de puternice, la fel de nocive, la fel de răspândite. Practic, orice subiect interesant și relevant poate da naștere la știri false. În acest context, educația media, cât mai timpurie și cât mai diversă rămâne una dintre soluțiile eficiente pentru a combate acest fenomen, pentru a avea un public corect informat și pentru a menține o presă de calitate.
Autor: lector univ. dr. Antonia Matei, FJSC
