Trei vulcani mari submarini și epava unei nave au fost descoperite pe fundul mării Siciliei, în zona marină dintre Mazara del Vallo și Sciacca, în timpul unei expediții științifice coordonate în comun de Universitatea din Malta și Institutul Național de Oceanografie și Geofizică Experimentală ( OGS) din Trieste. În aceeași zonă, în timpul unei campanii anterioare din 2019, mai fuseseră identificate și alte conuri scufundate. Craterele nou descoperite, cu o lățime de cel puțin 6 kilometri, se ridică la peste 150 de metri deasupra fundului mării. În timpul expediției, care s-a desfăşurat în perioada 16 iulie și 5 august, a fost identificată și epava unei nave de 100 de metri lungime și 17 metri lățime, aflată la o adâncime de 110 metri pe Banco Senza Nome, la jumătatea distanței dintre insula vulcanică Linosa și Sicilia. Poziția sa a fost raportată autorităților maritime italiene. Cercetătorii au analizat apoi diferite fenomene hidrotermale.
”Cartierul general” al expediției științifice internaționale s-a aflat la bordul unei nave germane, Meteor. Folosind o ecosonda Multibeam, cercetătorii au explorat fundul mării în diferite sectoare ale Strâmtorii Sicilieme, în mare parte necunoscute, pentru a reconstitui morfologia fundului mării. Au fost recoltate probe de rocă (lave și depozite piroclastice) de la diverși vulcani submarini care vor fi analizați în următoarele luni și care vor oferi indicații asupra vechimii vulcanilor și a caracteristicilor magmei. ”Aceste informații vor fi fundamentale pentru reconstituirea istoriei geologice a uneia dintre cele mai complexe regiuni din centrul Mediteranei”- promite Giulia Matilde Ferrante, cercetător al Secției de geofizică a OGS care a participat la expediție- ”unde, începând cu aproximativ 4-5 milioane de ani în urmă, s-a dezvoltat un sistem de tranșee adânci legate de procese tectonice de tip extensial, pe care în limbaj tehnic le numim ”rift”, care nu a dus însă la formarea crustei oceanice”. ”Este incredibil să descoperim chiar și astăzi noi elemente geologice într-o mare, precum Mediterana, care de-a lungul mileniilor a fost navigată de toate tipurile de bărci. Acest lucru arată cât de puțin cunoscut continuă să fie fundul mării, chiar și în zonele de lângă coastă”, adaugă Jonathan Ford, care face parte din acelaşi grup de cercetare OGS.
”Cercetările efectuate au permis și evidențierea prezenței unor erori grosolane în hărțile batimetrice existente: în special, s-a văzut că unele reliefuri scufundate, interpretate eronat ca munți submarin, sau clădiri vulcanice, nu există efectiv. Aceste rezultate demonstrează, încă o dată, cât de fundamentală este cartografierea şi nu numai pentru cunoștințele de bază”, concluzionează Dario Civile și Emanuele Lodolo, cei doi co-proponenți OGS ai proiectului, ”dar și pentru aspecte mai practice, precum siguranța navigației și așezarea cablurilor submarine, evaluarea riscurilor legate de prezența clădirilor vulcanice aflate relativ aproape de coastă, analiza evoluției coastelor și protejarea ecosistemelor marine”./cpaunel
www.corriere.it
Traducerea Cătălina Păunel
