Evoluția Sistemului vamal în Principatele Române: De la Legea din 1866, la modernizarea din 1874

Introducere

În urmă cu 158 de ani, în 1866, în Principatele Române a fost adoptată Legea asupra taxelor vamale, marcând prima organizare vamală oficială a acestor teritorii. Această lege a fost un pas crucial în reglementarea și sistematizarea activităților comerciale și fiscale la granițele țării, pregătind terenul pentru dezvoltarea economică și integrarea în comerțul internațional.

Contextul istoric

La mijlocul secolului al XIX-lea, Principatele Române, formate din Țara Românească și Moldova, erau într-o perioadă de transformări majore. În 1859, cele două principate s-au unit sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Această unire a impus necesitatea unei reorganizări administrative și economice pentru a facilita unificarea și dezvoltarea națională.

Legea asupra taxelor vamale din 1866

Adoptată în 1866, Legea asupra taxelor vamale a fost primul act normativ care a stabilit reguli clare privind taxele și tarifele aplicate la granițele Principatelor Române. Scopul principal al acestei legi a fost de a standardiza și de a face mai transparente procedurile vamale, asigurând totodată o sursă consistentă de venit pentru stat. Aceasta a fost o realizare semnificativă în contextul unificării administrative și economice a țării.

Legea vamală din 1874: un pas spre modernizare

La 15 iunie 1874, România a făcut un alt pas important prin promulgarea primei legi vamale moderne și sistematizate, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1875. Această lege a reprezentat o modernizare semnificativă a sistemului vamal românesc, aliniindu-l la standardele internaționale ale vremii.

Principalele caracteristici ale legii vamale din 1874

  1. Sistematizare și claritate: Legea din 1874 a adus o structură clară și sistematică procedurilor vamale, facilitând înțelegerea și aplicarea corectă a regulilor de către comercianți și funcționari vamali.
  2. Tarife și taxe: Au fost stabilite tarife și taxe vamale detaliate pentru diverse categorii de mărfuri, ceea ce a contribuit la o mai bună reglementare a comerțului exterior și la creșterea veniturilor statului.
  3. Proceduri vamale: Au fost introduse proceduri precise pentru controlul și înregistrarea mărfurilor la punctele vamale, reducând riscul de evaziune fiscală și contrabandă.
  4. Infrastructură: Legea a promovat dezvoltarea infrastructurii vamale, inclusiv construirea de clădiri și facilități adecvate pentru funcționarii vamali și pentru depozitarea mărfurilor.

Impactul legii vamale din 1874

Promulgarea legii vamale din 1874 a avut un impact semnificativ asupra economiei românești. Prin standardizarea și modernizarea procedurilor vamale, România a devenit un partener comercial mai atractiv și mai de încredere pe scena internațională. Comerțul exterior s-a dezvoltat, iar veniturile statului au crescut, contribuind la finanțarea proiectelor de dezvoltare și modernizare a infrastructurii naționale.

Tensiunile vamale româno-austro-ungare

În 1875, România a semnat prima convenție comercială cu Austro-Ungaria, pe o durată de 10 ani, cu posibilitatea reînoirii.Aflată sub suzeranitate otomană, România a semnat această convenție pentru a construi viitoare independență comercială față de poartă. Cu toate acestea, această convenție a dus la apariția unor concensii economice din partea României, care au adâncit tensiunile cu Austro-Ungaria. După obținerea independenței, această problemă a generat tensiuni menită să ducă până la ruperea relațiilor diplomatice. Din pricina exportului ridicat de vite, una din sursele principale de venituri ale Vechiului Regat, care nu a ținut cont de cota negociată în acordul comercial cu Austro-Ungaria, Ungaria a blocat exportul de vite al României în 1878 către occident (aici vorbim mai mult de tranzit, căci acesta se făcea cu taxe de vamă reduse), sub pretextul epidemiei animalelor. În scurtă vreme, tensiunile dintre cele două au determinat Austro-Ungaria să ceară renegocierea tratatului economic, pentru a adăuga clauze cu un impact crescut asupra economiei românești. În 1881, Regele Carol I s-a adresat Parlamentului un mesaj care a inflat spiritele și mai mult. În acest sens, presiunea exercitată asupra României pentru a renegocia tratatul comercial a crescut și mai mult, astfel că guvernul condus de Ion. C.Brătianu a decis retragerea de la negocierile cu Austro-Ungaria. În vara anului 1880, tensiunile dintre cele două state au ajuns și în interiorul comisiei de navigație a dunării, unde Austro-Ungaria considera că statele mici nu pot veni la masa negocierilor, ci doleanțele lor trebuie preluate de o putere europeană, întrucât dunărea este o chestiune importantă pentru spațiul european.

Negocierile privind lărgirea brațului Sulina au dat greș din pricina tensiunilor dintre România și Austro-Ungaria. În răspuns, guvernul liberal a aplicat un tarif protecționist cu 30% mai mare pentru mărfurile din Austro-Ungaria. Astfel, tensiunile au atins cel mai înalt nivel. Drept consecință, exportul de vite a fost oprit către vest iar mulți crescători din România au falimentat. Mai mult decât atât, cererile Austro-Ungare au crescut și s-a ajuns chiar la pretenții care să atingă constituția națională a României. Un alt exemplu este reprezentat de pretenția ca proprietățiile imobiliare să fie vândute către cetățenii austro-ungari, la un preț redus, în ciuda articolului 7 din constituția României, care interzicea înstrăinarea și vânzarea către persoanele care nu dețin cetățenia națională.

Cele mai mari probleme au fost însă în Transilvania(nu era parte din România la acele timpuri) care se baza pe importul de materii prime din principate. Cum taxele au crescut simțitor, micii comercianți au început să falimenteze iar economia locală a fost afectată.

Concluzie

Evoluția sistemului vamal în Principatele Române, de la Legea asupra taxelor vamale din 1866 până la legea modernă din 1874, reflectă eforturile continue ale țării de a se adapta și de a se alinia la standardele internaționale. Aceste reforme au fost esențiale pentru dezvoltarea economică și pentru integrarea României în rețeaua comerțului global. Prin aceste măsuri, România a demonstrat o capacitate de inovare și adaptare care a contribuit la consolidarea sa ca stat modern și competitiv. Astăzi, privim înapoi cu respect la aceste momente istorice și recunoaștem importanța lor în modelarea prezentului nostru. Legea vamală din 1874 rămâne un simbol al progresului și al dorinței de a construi o societate bazată pe principii clare și echitabile.

(Autor:Alexandru Eduard Balaci)

Bibliografie

Documente

https://idr.ro/publicatii/DDR1883.pdf

Articole și studii

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/R%C4%83zboiul_vamal_dintre_Rom%C3%A2nia_%C5%9Fi_Austro-Ungaria

https://historia.ro/sectiune/general/istoria-comisiei-europene-a-dunarii-575258.html

https://dambovita.insse.ro/wp-content/uploads/2020/01/BSL11_19.pdf

http://file.ucdc.ro/cursuri/F_2_N26_Politica_Vamala_Stoica_Cosmin.pdf