Un contraatac ucrainean în Rusia, pericolul de război regional în Orientul Mijlociu, crizele politice majore din Bangladesh și Venezuela și cursa electorală din SUA se numără printre principalele subiecte de dezbatere ale presei internaționale.
Ofensiva rusă din Ucraina „a încetinit și va începe să intre în declin în cel mult două luni”, a apreciat șeful spionajului militar de la Kiev, citat de Ukrainska Pravda. Până atunci, „forțele ucrainene au lansat o incursiune transfrontalieră în Rusia” care a ajuns „până la orașul Sudzha, la aproximativ 10 kilometri de graniță, în dreptul regiunii ucrainene Sumi”, relatează Euronews, menționând că deocamdată Kievul optează să păstreze o tăcere deplină în această privință. Ziarul francez Le Point titrează „Ce se știe despre ofensiva ucraineană din regiunea Kursk din Rusia”, un articol din care reiese că până acum doar informații incerte de pe rețelele sociale și propaganda Moscovei oferă amănunte. Kremlinul a denunțat o „provocare la scară largă” și a confirmat că „luptă de marți împotriva unei incursiuni ucrainene în regiunea de graniță Kursk”. Pe plan diplomatic, Mexicul l-a invitat pe Vladimir Putin la ceremonia de învestire a noii președinte Claudia Sheinbaum, o politiciană de stânga, consemnează agenția Reuters, precizând că dictatorul rus nu a decis dacă va da curs invitației. Pe de altă parte, scrie ziarul elen Kathimerini, „Washingtonul a avertizat Turcia cu privire la «consecințe» dacă nu limitează exporturile către Rusia de componente fabricate în SUA vitale pentru mașinăria de război a Moscovei”. În ce-o privește, „Rusia a acuzat miercuri Ucraina că a deschis un al doilea front în Africa prin sprijinirea unor grupări teroriste, după pierderile grele suferite de mercenarii ruși Wagner și armata maliană din cauza separatiștilor și jihadiștilor în nordul statului Mali”, reține La Libre Belgique.
În Orientul Mijlociu atât Franța cât și Rusia au intervenit la Teheran în încercarea de a calma tensiunile cu Israelul, informează Reuters, respectiv publicația italiană Avvenire. Editorialul cotidianului israelian Haaretz îl acuză pe premierul Netanyahu că ar „conduce Israelul spre alt dezastru”, și anume „războiul regional cu Iranul și aliații lui”, din cauza asasinării săptămâna trecută a doi teroriști de seamă ai Hamas și Hezbollah. Organizația teroristă Hamas și-a ales un nou șef, „arhitectul” pogromului din 7 octombrie și comandantul aripii militare, Yahya Sinwar, care „reprezintă o linie și mai dură decât predecesorul lui”, apreciază săptămânalul francez Courrier International. Un alt săptămânal, britanicul The Economist, consideră că prin Sinwar la șefie gruparea devine chiar și mai extremistă, se leagă și mai strâns de Iran și face un armistițiu „mai puțin probabil”. The Jerusalem Post nu e de acord, speculând că alegerea lui Sinwar poate duce la un „progres la negocierile privind ostaticii și sfârșitul războiului”, dat fiind că el e mai „pragmatic” decât predecesorul lui. Site-ul israelian Ynet News întărește însă analiza britanicilor: „Conducătorul fără scrupule al Hamas, care se consideră un Saladin modern, va duce gruparea teroristă la cea mai îndepărtată extremă, împărtășind aceeași ideologie cu Al-Qaeda și ISIS”.
În Bangladesh „lucrurile revin încet la normal”, transmite BBC, după ce peste 400 de protestatari au fost împuşcaţi mortal de poliție, mai multe secţii de poliţie au fost incendiate și au fost vandalizate, distruse sau incendiate locuinţele şi afacerile persoanelor asociate cu premierul Sheikh Hasina, care a fugit din ţară. The Financial Times remarcă „vidul de putere” din Bangladesh, subliniind că „tranziția rapidă la un guvern ales democratic e vitală”. El e îngrijorat de „răzmerițele letale, inclusiv atacarea templelor minorității hinduse” de către majoritatea musulmană. Revista americană Foreign Policy încadrează criza în context regional, arătând că India are de pierdut de pe urma căderii regimului Hasina, cu care colabora bine, mai ales că nu poate ști dacă noul guvern de la Dhaka nu va căuta să se apropie mai degrabă de China.
Titrând „Puterea chavistă din Venezuela contează pe sprijinul armatei”, Le Monde observă că șefa opoziției, Maria Corina Machado, și candidatul la alegerile prezidențiale din iulie, Edmundo Gonzalez, le-au cerut armatei și poliției să treacă „de partea poporului” împotriva președintelui în funcție, Nicolas Maduro, a cărui realegere o contestă. Însă „nimic nu pare să zdruncine ceea ce șeful statului numește «uniunea civilo-militară perfectă» brevetată de predecesorul lui, Hugo Chavez, el însuși fost locotenent colonel”. Remarcând că Maduro nu poate fi îndepărtat nicicum, The New York Times propune soluția împărțirii puterii după modelul Poloniei în 1989, când, în urma câștigării tranșante a alegerilor de către opoziție, comuniștii au acceptat să formeze un guvern cu sindicatul Solidaritatea.
Donald Trump a declarat că e dispus să aibă o dezbatere publică cu Kamala Harris şi pe alt post decât Fox News, „o schimbare față de promisiunea lui anterioară de a dezbate doar la acest post”, transmite CNN. The Washington Post analizează opțiunea lui Harris de a-l alge pe Tim Walz drept candidat la vicepreședinție, apreciind că acesta e la stânga radicală, dar e și priceput la comunicare. Alegerea lui le oferă însă adversarilor „o țintă clară: stângismul desprins de realitate”. The Wall Street Journal confirmă: la fel ca Trump, Harris și-a ales un partener care îi consolidează baza electorală, iar nu unul care să-i atragă pe indeciși. Revista The Atlantic observă o stranie „inversiune” în ce-i privește pe cei doi candidați la vicepreședinție. În cazul lui Walz, programul lui va fi pe placul progresiștilor, iar stilul lui îi va atrage pe indeciși. În cazul republicanului J.D. Vance e exact invers: adepții fervenți ai lui Trump îi vor aprecia stilul, iar programul lui e cel care îi va atrage pe indeciși.
Andrei Suba, RADOR
