Românii vor vota duminică în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, în urma căruia Călin Georgescu, un critic de extremă dreapta al NATO, ar putea să o învingă pe candidata pro-europeană de centru Elena Lasconi, un rezultat care ar putea izola România în Occident și ar putea eroda sprijinul acesteia pentru Ucraina.
Votul este ultimul dintre cele trei scrutine consecutive atât pentru un nou parlament, cât și pentru un președinte al statului membru al Uniunii Europene și al NATO, în care extrema dreaptă a crescut în încrederea publică pe fondul neîncrederii în instituțiile statului după multiple crize economice și invadarea Ucrainei de către Rusia. Secțiile de votare se vor deschide la ora 05:00 GMT și se vor închide la ora 19:00 GMT, cu sondaje de opinie urmând rapid după aceea.
Dl Georgescu, în vârstă de 62 de ani, un autoproclamat outsider care îl consideră pe președintele rus Vladimir Putin un adevărat lider și patriot, a uimit spectrul politic românesc și pe aliații europeni când a ieșit dintr-o relativă obscuritate în calitate de câștigător al primului tur al alegerilor, din 24 noiembrie. Pe fondul suspiciunilor de amestec rusesc în alegeri – negate de la Moscova – și al acuzaţiilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării conform cărora TikTok ar fi manipulat rețelele sociale în avantajul dlui Georgescu – negate de TikTok – voturile din primul tur au fost renumărate la decizia Curţii Constituţionale, care a validat în cele din urmă, luni, rezultatul votului.
Dacă dl Georgescu va câștiga duminică, spun analiștii, acest lucru ar bulversa politica României, împingând-o mai aproape de o centură de state din Europa Centrală și de Est cu politicieni puternici de extremă dreapta şi apropiaţi de Rusia, printre care Ungaria, Slovacia și Austria. Sondajele de opinie arată că sprijinul public pentru Călin Georgescu este de aproape 60%, dar cu aproximativ 40% dintre alegători care spun că sunt indeciși, rezultatul alegerile este dificil de prezis. „Este greu de anticipat rezultatul”, a spus Sergiu Mișcoiu, profesor de științe politice la Universitatea Babeș-Bolyai. „Cu excepția unei mari mobilizări a indecișilor, el va câștiga”.
Elena Lasconi, în vârstă de 52 de ani, a făcut săptămâna aceasta un apel la alegători să se asigure că România nu își schimbă cursul. „Trebuie să alegem între protecția NATO și războiul lui Putin. Trebuie să alegem între prosperitatea și libertatea de mișcare din UE sau sunetul tancurilor care vin de la Kremlin”. Călin Georgescu s-a prezentat ca un outsider care luptă împotriva unei clase politice corupte şi supusă intereselor străine, un mesaj care a rezonat cu opiniile multor alegători frustrați de comportamentul partidelor principale consumate de lupte interioare și acuzații. „Clasa politică s-a înclinat în fața Occidentului dintr-o poziție îngenuncheată”, a declarat Călin Georgescu, miercuri, pentru Reuters. „Din acest moment nu va mai fi așa”.
Dacă va fi ales, el va desemna persoana care va încerca prima să formeze un guvern după votul parlamentar de la 1 decembrie. Dl Georgescu a spus că va desemna un premier dintr-o majoritate parlamentară, dar unul care să lucreze cu el pentru a-și impune viziunea națională. În timp ce social-democraţii aflaţi la guvernare (PSD) au terminat primii cu 22,6% din voturi, grupările de extremă dreapta și-au majorat prezența parlamentară și au spus că vor o șansă la putere.
Partidele principale, inclusiv PSD și Uniunea Salvați România (USR) a dnei Lasconi, sunt așteptate să se lupte să formuleze o platformă politică pe fondul dezacordurilor privind modul de gestionare a vastului deficit bugetar al țării – 8% din PIB – cel mai mare din UE. „2025 va fi un an extraordinar de dificil pentru o majoritate aflată la guvernare”, a spus Cristian Pîrvulescu, politolog. „A-l ține pe președintele în frâu este o sarcină grea atunci când există tulburări economice și sociale, așa că este greu de crezut că parlamentul va mobiliza toate instrumentele pe care le are la dispoziţie”.
Președintele României are un rol semi-executiv care include comanda forțelor armate și președinția consiliului care decide cu privire la ajutoarele militare și cheltuielile de apărare. Președintele reprezintă România la summiturile UE și NATO și numește judecători-șefi, procurori și șefi ai serviciilor secrete. Așa cum a mai făcut Viktor Orban din Ungaria, viitorul președinte al României s-ar putea opune la voturile importante din UE care necesită unanimitate. De când Rusia a atacat Ucraina în 2022, România a contribuit la exportul de milioane de tone de cereale ucrainene prin portul Constanța de la Marea Neagră, a antrenat piloți de luptă ucraineni și a donat Ucrainei o baterie de apărare antiaeriană Patriot.
Călin Georgescu a declarat pentru Reuters că, dacă va fi ales, se va opune continuării exporturilor de cereale și ajutorului militar suplimentar pentru Ucraina, adăugând că guvernul de la București nu este obligat să respecte angajamentele NATO privind cheltuielile de apărare. Creștin ortodox devotat, Călin Georgescu se opune avortului și căsătoriilor între persoane de acelaşi sex și are o abordare care pune România pe primul loc, ce include taxe diferite pentru companiile străine față de cele locale. A lăudat lideri fasciști brutali ai României din anii 1930.
