Social-democratul, prim-ministru din iunie 2023, a fost din nou numit în fruntea unui guvern pro-european, în ciuda declinului brusc al partidului său la alegerile legislative din 1 decembrie.
România are un nou guvern compus în mare parte din aceleași nume ca echipa anterioară. Luni, 23 decembrie, președintele României, Klaus Iohannis, l-a renumit pe social-democratul Marcel Ciolacu, în vârstă de 57 de ani, în fruntea unui guvern de criză. Premier din iunie 2023, Ciolacu preia frâiele unui executiv reînnoit după alegerile legislative de la 1 decembrie, organizate într-un context de turbulențe politice marcat de anularea, cinci zile mai târziu, a alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională. „Mandatul pe care l-am primit astăzi este o onoare. Trecem printr-o perioadă complexă și sper că toți am învățat lecțiile trecutului”, a spus Ciolacu după anunțul renumirii sale.
Cutremurul provocat de anularea turului doi al alegerilor prezidențiale a fost cauzat de ascensiunea fulgerătoare a lui Călin Georgescu, un candidat de extremă dreapta, pro-rus, care a ieșit în mod surprinzător pe primul loc în primul tur, pe 24 noiembrie, cu 22,9% din voturi. Datorită unei campanii inteligent orchestrate pe TikTok, acest outsider a captat o audiență tânără și inactivă politic până acum, detronând candidații tradiționali din această țară-cheie a Alianței Atlantice. Situată la porțile Ucrainei sfâșiate de război, România joacă un rol strategic important ca principal coridor de aprovizionare pentru Kiev, asigurând tranzitul echipamentelor militare și al ajutorului umanitar.
Criza politică declanșată de anularea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale a luat o întorsătură critică atunci când președintele României Klaus Iohannis a desecretizat rapoartele serviciilor de informații, care dezvăluiau interferențe masive orchestrate de Moscova. În ziua alegerilor, Rusia a lansat 85.000 de atacuri cibernetice împotriva sistemelor electorale. O investigație a mai scos la iveală că actuala campanie a lui Călin Georgescu a beneficiat de finanțare secretă printr-un cont TikTok și prin criptomonede deținute de un anume Bogdan Peșchir.
Influenceri și criptomonede
Acest tânăr antreprenor, fondator al unei companii de IT, acumulase o sumă de 7 milioane de euro repartizați în diverse portofele digitale cu criptomonede. O parte din aceste fonduri, estimate la 1 milion de euro, ar fi fost folosite pentru a plăti influenceri, în timp ce 381.000 de dolari (366.000 de euro) ar fi fost alocați Partidului Tineretului (POT), un partid politic în curs de dezvoltare pe TikTok, acum aliat al lui Călin Georgescu.
Alegerile legislative de 1 decembrie au adâncit diviziunile. Partidul Social Democrat (PSD) a câștigat doar 21,7% din voturi (în scădere cu 7 puncte față de 2020), în timp ce partidele naționaliste și extremiste au obținut o reușită fără precedent, însumând peste 30%. În fața acestei ascensiuni a extremei drepte, Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL, 13,2%) și Uniunea Salvați România (12,4%) au format o coaliție pro-europeană. În ciuda punctajului scăzut, PSD și-a menținut încrederea în Marcel Ciolacu pentru a rămâne premier. „Trebuie să restabilim încrederea investitorilor și să oferim o perspectivă economică stabilă”, a spus el.
Criza politică a încetinit investițiile străine și a făcut ca ratingul României să scadă aproape de nivelul „foarte speculativ”, potrivit agenției americane de rating Fitch. Cu un deficit de 8,2% din produsul intern brut în 2024 și cu o datorie publică care ar putea ajunge la 70% până în 2028, perspectivele economice se întunecă. „Incertitudinea politică va avea o influență semnificativă asupra eforturilor de consolidare fiscală”, se arată în raportul Fitch publicat pe 18 decembrie. Alegerile parlamentare recente au dus la formarea unui parlament divizat, unde partidele de extremă dreapta și anti-europene au câștigat influență. Această situație face ca sustenabilitatea unei coaliții pro-europene să fie incertă și să prezinte un risc serios pentru implementarea reformelor fiscale necesare”.
Criză financiară gravă
Creșterea abruptă a salariilor și pensiilor funcționarilor publici, decisă de primul guvern Ciolacu înainte de ultimele alegeri, a redus semnificativ resursele publice, cufundând România într-o criză financiară gravă, cu consecințe politice. „Imprevizibilitatea politică erodează încrederea economică. „Dacă această spirală a datoriilor continuă, riscăm să pierdem oportunități cruciale de investiții”, deplânge situația economistul Andrei Caramitru.
Cei doi piloni principali ai alianței pro-europene, social-democrații și liberalii, au împărțit și posturile de conducere ale celor două camere ale Parlamentului. Ciprian Șerban, reprezentând social-democrații, va prezida Camera Deputaților, în timp ce Ilie Bolojan, o figură de frunte a liberalilor, va conduce Senatul. În plus, coaliției pro-europene s-a alăturat Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), care reprezintă minoritatea maghiară și a obținut 6,3% din voturi la alegerile legislative.
În schimbul sprijinului său, UDMR a obținut două portofolii ministeriale strategice: finanțe și dezvoltare. „Coaliția pro-europeană, care include și minoritatea maghiară, a reușit să găsească o formulă pentru a construi un guvern stabil și coerent”, a spus Klaus Iohannis.
Coaliția de guvernământ și-a prezentat și candidatul la alegerile prezidențiale, așteptate în primăvară: Crin Antonescu, 65 de ani, fost lider al PNL și arhitect al alianțelor de durată cu PSD. „Reprezintă un consens rar între cele două partide principale, dar câștigarea președinției va fi o provocare”, spune politologul Cristian Pîrvulescu. Marcel Ciolacu, el însuși fost candidat la președinție, dar care nu s-a calificat în turul doi, este așteptat să anunțe data oficială a alegerilor pe 27 decembrie. Între timp, România rămâne cufundată în instabilitatea politică care continuă să-și cântărească viitorul.
Autor: Mirel Bran
Traducerea: Ruxandra Lambru
LE MONDE (Franța) – 23 decembrie
