Presa internațională consacră largi spații actualității politice europene. La Paris, noul guvern abia instalat pare a fi sub spectrul unei perioade determinate. Le Monde vorbește despre „Pariul eșuat al lui François Bayrou”, cel care se află într-o situație la fel de inconfortabilă ca cea a lui Michel Barnier, predecesorul său. „Chiar dacă noul premier a reușit să formeze guvernul înainte de Crăciun, așa cum a promis, evoluția a fost dureroasă și rezultatul rămâne departe de ambițiile sale, și anume, încercarea de a găsi o majoritate în Parlament”. „Deși guvernul include o diversitate de orientări, pariul de a muta liniile peisajului politic tripartit rezultat în urma ultimelor alegeri legislative a eșuat”, crede editorialistul celui mai cunoscut cotidian francez. În opinia sa, principalul eșec al lui Bayrou constă în incapacitatea de a aduce în alianța guvernamentală Partidul Socialist, din cauza eternului măr al discordiei care este reforma pensiilor.
„O echipă la fel de fragilă ca cea a lui Michel Barnier”, citim în Le Figaro, care reia aceeași idee: nereușind să se deschidă spre Partidul Socialist sprijinul parlamentar este la fel de îngust ca și cel al predecesorului său. „Rendez-vous ratat cu stânga”, conchide sec publicația. Totul ține de sincronizare, notează la rândul său Liberation. „Socialiștii ar putea propune o moțiune de cenzură la jumătatea lunii ianuarie, știind că formațiunea RN a doamnei Le Pen nu li se va alătura, așadar guvernul nu va cădea. În acest fel, socialiștii transmit mesajul că sunt capabili să doboare executivul, dar fără să-și asume riscul până la capăt. Acest lucru i-ar pune într-o poziție puternică în negocierea politică”.
Cotidianul economic Les Echos se arată interesat de Ministerul de Finanțe. „Cine va ocupa cetatea strategică Bercy, în mijlocul acestei furtuni bugetare?” Eric Lombard a fost în cele din urmă cel care a primit Ministerul Economiei și Finanțelor. Din 2017, economistul în vârstă de 66 de ani conduce Casa de Depozite și Consemnațiuni după o carieră în banking de investiții în fruntea BNP Paribas și apoi în asigurări, la Generali France. Apărător al capitalismului social, Lombard este apreciat de stânga și de sindicate, reamintește Les Echos, care adaugă: „Numele său a fost menționat de mai multe ori pentru a se alătura unui guvern în ultimele luni, iar Emmanuel Macron i-a sugerat vara trecută chiar să preia șefia guvernului”.
Un cablu de electricitate care leagă Finlanda și Estonia pe sub Marea Baltică a suferit o avarie miercuri după-amiază. După cum citim în Euronews, este cel mai recent dintr-o serie de incidente care vizează deteriorarea cablurilor de telecomunicații și a conductelor energetice din Marea Baltică de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, în februarie 2022. Două cabluri de date au fost întrerupte în noiembrie, unul între Finlanda și Germania și altul între Lituania și Suedia. Anterior, în octombrie, o conductă de gaz subacvatică finlandeză-estonă a fost avariată de o navă de marfă chineză, care ar fi aruncat ancora. Autoritățile continuă să investigheze aceste incidente din regiunea Mării Baltice, pe măsură ce tensiunile cresc și nu arată niciun semn de atenuare, conchide Euronews.
Uniunea Europeană a amenințat joi că va adopta noi sancțiuni împotriva navelor rusești, după ce Finlanda a anunțat că investighează un petrolier care a plecat dintr-un port rusesc pentru „a sabota” cablul electric subacvatic care transporta electricitate de pe teritoriul său către Estonia. „Felicităm autoritățile finlandeze pentru acțiunea lor rapidă și controlarea navei suspecte”, au declarat Comisia Europeană și șefa diplomației europene, Kaja Kallas, adăugând că UE „lucrează” împreună cu Finlanda la „ancheta în curs de desfășurare”.
„Condamnăm cu fermitate orice distrugere deliberată a infrastructurii critice a Europei. Nava suspectă face parte din flota fantomă a Rusiei, care amenință securitatea și mediul, în timp ce finanțează bugetul de război al Rusiei. Vom propune alte măsuri, inclusiv sancțiuni, pentru a viza această flotă”, au adăugat Comisia și șefa diplomației UE într-un comunicat comun.
„Flota fantomă” se referă la navele care transportă țiței și produse petroliere rusești aflate sub embargou, explică publicația belgiană. Țările UE au convenit la începutul acestei luni să pună pe lista neagră aproximativ 50 de alte petroliere din „flota fantomă” a Rusiei, folosite pentru a ocoli sancțiunile occidentale impuse din cauza războiului din Ucraina.
Bulgaria se apropie de îndeplinirea ultimului său criteriu nominal pentru aderarea la zona euro, așteptările fiind stabilite pentru jumătatea lunii ianuarie, scrie cotidianul Novinite. Premierul interimar Dimitar Glavchev a anunțat acest lucru în timpul unei ședințe de guvern, subliniind că progresul pe calea adoptării euro rămâne „deschis și fără obstacole”.
Ultimul criteriu se referă la stabilitatea prețurilor, care prevede ca rata medie a inflației unei țări pe o perioadă de un an să nu depășească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale rata din cele trei state membre ale UE cu cea mai scăzută inflație. Bulgaria nu a îndeplinit încă această condiție, dar Glavchev și-a exprimat încrederea că va reuși în curând.
Prim-ministrul a dezvăluit că a solicitat o evaluare mai rapidă a raportului de convergență din partea Comisiei Europene și a Băncii Centrale Europene. El a subliniat că guvernul se angajează să asigure pregătirea Bulgariei pentru aderarea la zona euro în cadrul mandatului său, până la finalul anului 2025. În conformitate cu o decizie a Adunării Naționale, odată ce criteriul este îndeplinit, guvernul trebuie să solicite rapoarte de convergență actualizate de la Bruxelles și Frankfurt în termen de două săptămâni, reamintește Novinite.
O altă publicație de la Sofia, Standart, notează că premierul interimar și-a exprimat regretul că parlamentul bulgar nu a dorit să se pronunțe asupra acordului privind Ucraina. „Am afirmat în repetate rânduri că nu există îngrijorări cu privire la acesta, cu excepția perioadei de valabilitate, care este de zece ani”, a spus Glavcev. El a explicat că, dacă l-ar fi semnat în acea versiune, ar fi încălcat o hotărâre a Curții Constituționale din 1992 care prevede că guvernele interimare au atribuții depline, dar deciziile trebuie să vizeze doar durata mandatului lor. „Chiar sper că nu vom avea vreme de zece ani un guvern interimar, astfel încât să putem semna un astfel de acord, așa că am lăsat următorul guvern să o facă”, a subliniat Glavcev.
Tot de la Sofia, cotidianul TRUD anunță că au fost alocați 2,5 miliarde de euro pentru construirea unui al doilea pod peste Dunăre, la Ruse, de către Comisia Europeană. Acest lucru a fost anunțat de guvernatorul regional al orașului Ruse, Dragomir Draganov, care precizează că această construcție va începe în 2026, cu termen de finalizare în doi ani. După cum precizează ziarul sofiot, suma va fi plătită părții române, deoarece firmele acesteia se vor ocupa de studiu, proiectarea și construcția podului. „În 2029, cel târziu 2030, vom avea un nou pod peste Dunăre”, a mai spus oficialul bulgar./rlambru/atataru
(Agenția de Presă RADOR, 26 decembrie)
