Extrema dreaptă, ai cărei susținători au manifestat duminică pe străzile Bucureștiului, exploatează anularea alegerilor anterioare din cauza ingerinței Rusiei, care continuă să șocheze o parte din populație
Aproximativ 20.000 de manifestanți au mărșăluit duminică, 12 ianuarie, de-a lungul principalelor bulevarde ale Bucureștiului, între Piața Victoriei, unde se află guvernul României, și Palatul Cotroceni, reședința prezidențială. Pe fondul unui zgomot asurzitor de vuvuzele, protestatarii au scandat: „Iohannis demisia!”, „Afară cu trădătorii!” sau chiar „România suverană!”
Această demonstrație de forță condusă de partidul ultranaționalist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și mai multe grupuri suveraniste l-a vizat pe președintele Klaus Iohannis și guvernul de coaliție pro-european. Furia s-a intensificat de când Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale din 6 decembrie 2024, în ajunul turului doi. Protestatarii au denunţat o „lovitură de stat instituţională” care vizează înlăturarea lui Călin Georgescu, un candidat de extremă dreaptă apropiat Rusiei, care a ieşit în frunte în primul tur.
„Este singurul care vorbește pe limba noastră”, explică Adrian, 24 de ani, student la Craiova, oraș din sud-estul României, care s-a alăturat demonstrației de la București. „Politicienii tradiționali ne ignoră, în timp ce el este în rețelele noastre, ne ascultă și promite că ne va reda demnitatea”.
În fruntea cortegiului, George Simion, carismaticul lider al AUR în vârstă de 38 de ani, dirijează mulțimea. „Klaus Iohannis ocupă funcția în mod ilegal”, tună el. „Cerem demisia lui imediată și reluarea alegerilor prezidențiale de unde au fost oprite”. Mircea, un inginer de 45 de ani venit din Bacău cu familia, îi ține isonul: „Ne-am săturat de elite corupte. Este timpul ca cineva să reprezinte poporul, nu Bruxelles-ul sau Washingtonul”.
O țară profund divizată
Sloganurile rezonează într-o Românie profund divizată. Victoria surpriză a lui Călin Georgescu în primul tur din 24 noiembrie a zguduit scena politică. Inginerul în vârstă de 62 de ani a desfășurat o campanie uluitoare pe TikTok, atrăgând tinerii dezamăgiți. Euforia a fost însă de scurtă durată: serviciile de informații au dezvăluit pe 4 decembrie că campania lui a beneficiat de finanțări secrete și de atacuri cibernetice orchestrate din Rusia. Pe 6 decembrie, Curtea Constituțională a invalidat votul, invocând încălcări flagrante ale legii electorale. „Decizia instanței este o rușine”, spune Ana, un antreprenor constănțean de 38 de ani. „Suntem împiedicați să alegem un președinte care, în sfârșit, vorbește inimilor noastre”.
Confruntat cu această criză, Klaus Iohannis a numit pe 23 decembrie un guvern de coaliție condus de Marcel Ciolacu, același prim-ministru. Această manevră, percepută ca o simplă ajustare cosmetică, a întărit frustrările. „Mereu aceeași clică la putere”, constată Ileana, 39 de ani, o activistă AUR. „Merităm mai mult decât aceste aranjamente de culise”.
Pe 9 ianuarie, guvernul a anunțat în sfârșit datele următoarelor alegeri prezidențiale: primul tur a fost fixat pentru 4 mai, urmat de al doilea tur pe 18 mai. Un termen limită considerat prea îndepărtat de mulți manifestanți. „Ce naiba e asta!” spune Vlad, 32 de ani, un alt fan AUR. „De ce trebuie să așteptăm până în luna mai pentru a vota din nou? Vreau să votez imediat, m-am săturat să văd mereu aceiași corupți la guvernare”.
România trece printr-o perioadă crucială, cu fracturi sociale și politice exacerbate. Cu un președinte absent din dezbaterea publică și un guvern deja epuizat, această țară se luptă să-și găsească pacea socială. Partidele suveraniste, care au obținut peste 32% din voturi la alegerile legislative din 1 decembrie 2024, își arată ambiția de a redesena peisajul politic. AUR, în special, speră să-și consolideze influența prin candidatul său George Simion.
Pe partea pro-europeană, coaliția guvernamentală mizează pe Crin Antonescu, fost lider liberal și figură de consens, pentru a păstra orientarea prooccidentală a țării. Dar unitatea acestei tabere rămâne fragilă.
Primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, și-a anunțat și el candidatura independentă, adăugând un nou element unei ecuații deja complexe. A studiat la Ecole Normale Supérieure din Paris și și-a susținut teza de matematică în 1998 la Universitatea Paris-XIII. Cât despre Călin Georgescu, o figură centrală în această criză, acesta a părăsit România pe 9 ianuarie cu destinația Frankfurt (Germania), promițând că va duce cazul la instituțiile europene.
Între timp, țara rămâne suspendată între două viziuni asupra viitorului său: ancorarea în spațiul euro-atlantic sau revenirea în sfera de influență rusă. Viitorul României se va decide atât la urne, cât și în stradă.
Autor: Mirel Bran
Traducerea: Ruxandra Lambru
LE MONDE (Franța) – 13 ianuarie
