Autor:Alexandru Eduard Balaci
Introducere
Pe 24 ianuarie 1859, România a făcut un pas monumental către unitate prin Unirea Principatelor Române sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Dincolo de marile decizii politice, povestea lui Moș Ion Roată este o pată de culoare în istoria evenimentului, dar și o lecție despre curajul și înțelepciunea țăranului român.
Cine a fost Moș Ion Roată?
Născut în 1806 în satul Câmpuri din fostul județ Putna (azi Vrancea), Ion Roată provenea dintr-o familie modestă de țărani clăcași. A fost fiul lui Constantin si a Măriuţei Roată. Despre el se știe că a fost căsătorit cu Maria Roată şi împreuna au avut 4 copii, Nastase, Neculai, Zoe si Maria. Ion Roată s-a nascut si a crescut in casuta, devenita acum mai bine de 40 de ani, muzeu. De-a lungul anilor „alde Roată” au umplut satul, după care s-au imprăstiat peste tot in lume, urmând scoli inalte. În comuna vrânceană Câmpuri mai trăiesc și azi urmaşi ai celui care a luptat pentru Unirea Principatelor Române.
Deși nu a avut parte de educație formală și nu știa să scrie, a fost recunoscut pentru integritatea și inteligența sa. În 1857, a fost ales cu unanimitate de voturi ca deputat al județului Putna în Divanul Ad-hoc al Moldovei, reprezentând interesele țărănimii.
Rolul în Unirea Principatelor
În cadrul Divanului Ad-hoc, Moș Ion Roată a adus în discuție „Propunerea deputaților săteni”, o jalbă care descria suferințele țăranilor și solicita împroprietărirea clăcașilor. Această inițiativă a stârnit controverse, iar Roată a fost ulterior arestat și acuzat de „stricare a ordinii publice”. Eliberat condiționat, i s-a interzis să se mai implice în activitățile politice. Persecuțiile l-au determinat să se mute în satul Gura Văii, unde a continuat să militeze pentru drepturile țăranilor.
Moș Ion Roată în literatură și cultură
Povestea sa a fost imortalizată de Ion Creangă în scrierile „Moș Ion Roată și Unirea” și „Moș Ion Roată și Cuza-Vodă”. Aceste opere evidențiază înțelepciunea și simplitatea țăranului român, subliniind importanța unității și solidarității naționale. De asemenea, povestea a fost adaptată în diverse forme media, inclusiv în teatru radiofonic și animații, menținând vie amintirea lui Moș Ion Roată în cultura română. Iată cum îl descria Ion Creangă: „Între ţăranii fruntaşi care au luat parte, împreună cu boierii, cu episcopii şi cu mitropolitul ţării la Divanul ad-hoc din Moldova, în 1857, era şi moş Ion Roată, om cinstit şi cuviincios, cum sunt mai toţi ţăranii români de pretutindeni.
Numai atâta, că moş Ion Roată, după câte văzuse şi după câte păţise el în viaţa sa, nu prea punea temeiu pe vorbele boiereşti şi avea gâdilici la limbă, adică spunea omului verde în ochi, fie cine-a fi, când îl scormolea ceva la inimă. Aşa e ţăranul: nu prea ştie multe. Şi moş Ion Roată, fiind ţăran, cum v-am spus, deşi se-nvrednicise a fi acum printre boieri, nu avea ascunzători în sufletul său”.
În interiorul încăperilor se află un mobilier țărănesc, obiecte gospodărești și personale ce i-au aparținut lui Ion Roată. De asemenea, sunt expuse fotografii și documente despre viața lui Ion Roată și lupta lui ca deputat în Divanul Ad-hoc al Moldovei.
Moștenirea lui Moș Ion Roată
În centrul satului Câmpuri se află Casa Memorială „Ion Roată”, amenajată de Muzeul Vrancei. Aceasta păstrează obiecte personale și documente care ilustrează viața și contribuțiile sale. De asemenea, în 1878, Mihail Kogălniceanu l-a decorat cu ordinul „Steaua României” pentru meritele sale. Moș Ion Roată rămâne un simbol al curajului și al dorinței de dreptate socială. Povestea sa ne amintește că istoria este scrisă nu doar de lideri politici, ci și de oamenii simpli care luptă pentru un viitor mai bun.
Bibliografie
Calendar Rador