Noua administrație de la Washington stârnește dezbateri îndârjite în presa americană pe teme juridice și instituționale, în vreme ce presa internațională speculează pe tema posibilelor efecte în regiuni geopolitice dintre cele mai delicate, precum Europa și Orientul Mijlociu.
„Cine e Russell Vought?” întreabă retoric The New York Times, răspunzând tot el: „probabil cel mai important membru al noi administrații Trump”. Propus la șefia Biroului Administrării și Bugetului, el e prezumtivul demnitar cu „cele mai mari șanse de a influența democrația americană pe termen lung”. Misiunea lui va fi să demanteleze o „a patra putere în stat”, un hățiș birocratic care s-a dezvoltat gradual pe parcursul ultimului secol, ajungând să eludeze autoritatea executivului și legislativului, „impunându-și propriile norme și apărându-și propriile interese”. Cum ea nu răspunde în fața electoratului, „nimic mai prejos de supraviețuirea democrației în America este în joc”, a declarat Vought. Admițând că puterea acestui „stat administrativ” reprezintă într-adevăr o problemă, cotidianul progresist se teme totuși că abordarea radicală a lui Vought va fi mai degrabă „distructivă”. The Wall Street Journal e dezamăgit că Trump pare să calce pe urmele lui Obama și Biden, considerând că „președintele are puterea de a decide care legi sunt obligatorii și care nu”, cum a procedat în cazul interzicerii TikTok, acum amânată. Obama și Biden au suspendat ori amânat aplicarea unor legi care nu le conveneau și au refuzat uneori să efectueze cheltuieli aprobate de Congres. Unii demnitari ai lui Trump au propus deja utilizarea acelorași tactici, motiv din care WSJ speră că președintele nu-i va asculta. Săptămânalul britanic The Economist observă că „doi președinți se întrec în a abuza cât mai rău de prerogativa grațierii”, apreciind că și Donald Trump și Joe Biden au luat în acest sens „decizii impardonabile”. The Washington Post pare a fi de aceeași opinie: o competiție a abuzului de grațiere. Trump pare a fi un pic mai nociv, dat fiind că Părinții Fondatori au gândit grațierea ca pe un „instrument de reconciliere politică”, or președintele îl folosește „pentru a-și scuipa în față opozanții”. Pe de altă parte, și mesajul transmis implicit de Biden e grav: „E nevoie de reguli diferite pentru noi și ei, fiindcă noi suntem responsabili, iar ei nu sunt”. Însă, conchide Post, aceasta e însăși „logica eroziunii normelor”. Mai preocupat de politica externă a SUA, britanicul The Telegraph anticipează o îmbunătățire a forței militare americane, afectate doi ani consecutivi de un deficit de recrutare de 20%. Marina e singura care nu suferă, dar numai pentru că s-a restructurat pentru a funcționa cu personal redus. Un factor care inhibă recrutarea sunt politicile woke, iar epurarea comandanților care aderă la acest curent poate ameliora situația. Și e esențial ca SUA să-și păstreze „puterea militară preeminentă în lume”, chiar dacă sau tocmai pentru că Trump e reticent să se implice în războaie. Ziarul israelian The Jerusalem Post consideră că politica „America mai întâi” va modifica dinamica pentru Ucraina și Israel, fiind nu o simplă modificare de program, ci „o provocare la adresa aliaților Americii de a se adapta”. „Pentru Israel și Ucraina succesul va depinde de capacitatea lor de a-și armoniza interesele cu o Americă mai preocupată de problemele ei interne, acceptând provocările și șansele acestei noi ere.”
E exact ce pare că a înțeles că trebuie să facă și Europa. „Europa trebuie să cheltuiască mai mult pentru apărarea ei”, e titlul editorialului din Le Monde. „Uneori e nevoie de cineva bine intenționat din afara familiei pentru a-ți spune adevărul. Volodimir Zelenski i-a oferit marți o lecție necruțătoare de luciditate familiei europene, creionând un portret perfect realist al unei comunități reticente în a câștiga putere, rămase în urmă la tehnologie și producție de armament, o regiune bogată și dezvoltată fără altă ambiție decât propriul confort, care continuă să cumpere gaz de la Rusia, aşteptând ca SUA să-i asigure securitatea.” Și „premierul polonez a ţinut o pledoarie fermă în favoarea apărării europene în mesajul către Parlamentul European privind prioritățile Poloniei la președinția UE”, consemnează spaniolul La Razon. Între altele, Donald Tusk a subliniat că „suveranitatea Europei depinde de suveranitatea ei energetică” și că „pentru ca valorile europene să supraviețuiască, lumea nu poate asocia democrația cu neputința”. De altfel, informează agenția Reuters, comisarul comerțului a declarat joi că „UE e deschisă să discute despre achiziții de energie și arme din SUA pentru a evita taxele cu care a amenințat” Trump. O propunere și mai concretă a venit joi din partea NATO, transmite aceeași agenție: „Mark Rutte i-a cerut Washingtonului să continue să-i furnizeze arme Ucrainei, convins fiind că Europa e pregătită să plătească factura pentru ele”. Ziarul francez La Tribune reține că Rutte a propus cu aceeași ocazie și mărirea cheltuielilor militare europene: „Trebuie să trecem cu toţii la viteza superioară și vom decide asupra cifrei exacte în cursul anului, dar va fi considerabil mai mult de 2%”. Dar, în privința aderării Ucrainei la NATO, considerată de Rutte „soluţia cea mai ușoară” de a-i garanta țării securitatea, SUA au transmis joi că „nu-i putem cere poporului american să extindă umbrela NATO atunci când actualii membri nu își plătesc corect partea”.
În privința războiului, Trump și-a reiterat joi dorința unei întâlniri cu Vladimir Putin pentru restabilirea păcii, sugerând de asemenea că e interesat de negocieri de neproliferare cu Rusia și China, conform Reuters. În paralel, reține USA Today, Trump a declarat că Putin nu l-a respectat pe Biden, iar el nu îi va permite să-l trateze la fel. „Președintele Zelenski ar dori să ajungă la pace. Mi-a spus asta cu mare tărie. El ar dori pacea, dar pentru un tango e nevoie de doi.” De altfel, transmite agenția italiană Ansa, Zelenski însuși a afirmat că e „pregătit pentru discuții cu Putin”, dar numai „dacă Trump va oferi garanții”, întrucât „fără garanții de securitate solide și ireversibile din partea SUA și a Europei, o încetare a focului i-ar permite Rusiei să se reînarmeze și să-și reia ofensiva”. Revista americană Foreign Affairs avertizează însă că Putin nu vrea să oprească, ci să transforme conflictul din Ucraina, și anume într-un nou război rece. Numai că acest nou război rece va fi „incomparabil mai complex: în loc de două superputeri acționând preponderent rațional, lumea e acum ostatica a trei conducători impredictibili și periculoși – Putin, Trump și Xi”.
„Cele trei ostatice israeliene eliberate duminică au declarat că și-au petrecut o parte din captivitate în adăposturi ale agenției ONU pentru refugiații palestinieni, UNRWA”, scrie ziarul francez Le Point. „Teroriștii au profitat de clădiri ONU pentru a sechestra ostatici, știind că armata israeliană nu va ataca complexul.” Informația confirmă un tipar, dat fiind că „o ostatică de peste 80 de ani eliberată la armistițiul din noiembrie 2023 a spus că a fost ținută în podul unei angajate UNRWA”. În plus, mai mulți angajați ai UNRWA au participat la pogromul din 7 octombrie, de unde și suspiciuni „de complicitate cu gruparea teroristă Hamas”. Influența lui Trump se face deja simțită în conflict: „Curtea Penală Internaţională şi-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la deciziile americane de sancţionare a Curţii din cauza mandatelor emise de ea împotriva premierului Benjamin Netanyahu şi a fostului ministru israelian al apărării Yoav Gallant”, informează BBC. Acum „Curtea se aşteaptă ca preşedintele Trump să instituie imediat sancţiuni economice împotriva sa”. Trump a desemnat miercuri mișcarea Houthi din Yemen, cunoscută oficial ca „Ansar Allah”, drept „organizație teroristă străină”, conform Reuters. Dar concomitent, arată publicația franceză Les Echos, „presează Israelul să plece din Liban la timp”. „Trump se teme că Hezbollah va folosi amânarea retragerii israeliene ca pretext pentru a-și relua atacurile cu rachete și pentru a relua războiul lansat în octombrie 2023 de miliția șiită în sprijinul Hamas.”
În urma ultimului atac dintre cele comise recent de imigranți musulmani, dar și în perspectiva apropiatelor alegeri generale, centrul politic din Germania își schimbă atitudinea față de imigrație. „Autorităţile germane lucrează intens pentru a deporta mai mulți criminali în Afganistan, a declarat joi ministrul de interne Nancy Faeser, la o zi după ce un afgan a fost arestat pentru un atac letal cu cuțitul în oraşul Aschaffenburg”, consemnează Reuters. „Candidatul conservator cotat cu cele mai mari şanse să devină viitorul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, a promis că va închide graniţele ţării pentru toţi imigranţii ilegali, dacă partidul său creştin-democrat va câştiga alegerile de luna viitoare”, reține BBC. Până și actualul cancelar de stânga Olaf Scholz, „codaș în sondaje” după cum remarcă portalul european Politico, întreabă retoric ce căuta afganul în Germania. Posibil cu probleme psihice, el a atacat un grup de preșcolari, ucigând un băiețel de doi ani și un trecător care intervenise. „M-am săturat de aceste crime violente care au loc o dată la câteva săptămâni, comise de indivizi care au venit la noi cerând protecție. Toleranța prost înțeleasă nu are ce căuta aici.” Cuvinte „neobișnuit de dure”, în contextul în care „opoziția îi atacă necontenit politicile de migrație în campania electorală”, apreciază Politico. În august 2024, după atacul letal cu cuțit al unui islamist la Solingen, Scholz propunea „legi mai stricte privind armele albe”. Iar după atacul de Crăciun din Magdeburg soldat cu șase morți, cancelarul făcea apel la „unitate” pentru a „nu-i permite urii să ne dezbine”.
Andrei Suba