Ministerul Educației a lansat în dezbatere publică proiectul noilor planuri-cadru pentru învățământul liceal. În urma consultărilor ministerul vrea reorganizarea disciplinelor și structurii anului școlar. Documentele au stârnit dezbateri aprinse în societate. Istoria, este unul dintre subiectele vizate. Disciplina iese din trunchiul comun și intră în curriculumul de specialitate, în al doilea rând, din trei ore, cât aveau până acum, elevii au rămas doar cu două. La fel va fi studiată și Geografia de elevii claselor a XI-a și a XII-a.Mai sunt și alte schimbări propuse în noile planuri-cadru: dispare Limba Latină, la Limba și literatura română se vor face ore de gramatică, iar elevii vor avea posibilitatea sa aleaga unele dintre materiile pe care vor să le studieze. Sunt introduse și discipline noi, de exemplu Istoria comunismului în România și Istoria evreilor. Holocaustul.
RADIO FRANCE INTERNATIONALE, 3 februarie 2025 – Au aparut și primele controverse pe marginea acestui subiect. Președintele Academiei Române a acuzat o „nouă ofensivă contra istoriei și geografiei”, spunând că „«specialiștii» ministerului educației au scos istoria și geografia – cele două cenușărese ale materiilor școlare – din «trunchiul comun», cu posibilitatea puțin probabilă ca școala să poată repara vag această nedreptate”.
Ministrul Educației, Daniel David, îi dă replica președintelui Academiei Române și spune că ” avem șansa să trecem de la un sistem de educație în care se predă mult și prost, la unul în care se predă bine și cu echilibru între centralizare și descentralizare”.
Căt de benefice sunt toate aceste schimbări a explicat la RFI expertul în educație Ștefan Vlaston.
Ștefan Vlaston: Învățământul nostru funcționează în aceeași parametrii de acum 40-50 de ani în privința programelor școlare și a planurilor-cadru, fără să țină cont că societatea a evoluat, iar o școală este bună atunci când răspunde nevoilor și cerințelor societății într-o etapă de dezvoltare a ei. Planurile cadru la liceu, cel puțin, sunt de vreo 10-15 ani neschimbate și trebuiau schimbate. Prima observație ar fi că Legea învățământului preuniversitar, în urma căreia se fac actualele planuri, încalcă Constituția României. Adică, articolul 32, dreptul la învățătură. În Constituție se vorbește de învățământ liceal și profesional. La noi, școala profesională a dispărut. Ea a fost integrată în filiera tehnologică a liceului și de aici o întreagă nebuneală pentru planurile-cadru de la filiera tehnologică. Acolo, în primii trei ani, se face școala profesională. Și doar cei care vor și pot să urmeze clasa a XII-a, să învețe ce n-au învățat în primii trei ani, a IX-a, a X-a și a XI-a, să dea Bacalaureatul și să meargă la Politehnică sau la facultăți economice. Atenție! Filiera tehnologică a furnizat până acum candidați la studenție în Politehnicii, în instituțiile tehnice și la facultățile de economie. Iată o primă nebunie. Am sesizat deja Avocatul Poporului să sesizeze Curtea Constituțională.
Reporter: Este o mișcare politică inspirată scoaterea istoriei și geografiei din trunchiul comun? Și mă gândesc la tot contextul politic actual.
Ștefan Vlaston: Aici venim la altă problemă. O școală trebuie să se plieze pe înclinațiile, talentele, aspirațiile elevilor și să le dea voie să opteze între discipline, să aleagă ei, materiile care li se potrivesc cel mai bine. Așa se întâmplă în toate țările occidentale și în America. Dacă ne uităm pe planurile cadru, avem două-trei ore din curriculum la dispoziția elevilor din oferta școlii. În primul rând că nu e la dispoziția elevilor. Ei pot să aleagă doar din oferta școlii, care se face în funcție de orele necesare pentru profesori. Nu ce vor elevii. Și oricum, trei ore din 30 înseamnă 10%, mult mai puțin decât se întâmplă în Occident, unde cam 50% din discipline sunt la dispoziția elevului. El să își aleagă acele discipline care i se potrivesc cel mai bine. Așa și cu geografia și istoria. În mod normal, ar trebui să fie la dispoziția elevului. Cel care are înclinații, a citit și e pasionat de istorie sau de geografie, să poată să își aleagă această disciplină, dar nu să-i obligi pe toți.
Reporter: Momentul politic. M-aș întoarce un pic la el. E oportună acum această schimbare?
Ștefan Vlaston: Nu prea are legătură momentul politic cu schimbarea acestor planuri-cadru, care sunt demult anunțate. Planurile cadru trebuie să fie urmate de programele școlare, iar programele școlare de manuale. Actualul ministru, dacă e să vorbim de factorul politic, faptul că nu este la remorca vreunui partid politic s-ar putea să fie mai receptiv la vocea societății. Și atunci, dacă dânsul se apleacă, citește cu grijă tot ce se scrie și toate sesizările s-ar putea să regleze lucrurile în favoarea elevilor.
Reporter: E pregătită societatea românească să ofere elevului posibilitatea să aleagă? Am văzut o reacție a profesorilor care spuneau că unii elevi vor alege materiile cele mai ușoare.
Ștefan Vlaston: Nu, pentru că ar trebui ca elevul să nu aleagă de unul singur. Să aleagă împreună cu consilierul școlar și cu părinții. Și dacă elevul e pasionat și părinții știu de ce este pasionant, atunci alegerea nu o face pur și simplu elevul. Ar fi suficient ca cei care se ocupă la noi de planurile-cadru și de programe să se uite la ce fac alții în Franța, în Germania, în America, în Anglia. Să vadă acolo cum sunt făcute planurile-cadru. Cum sunt făcute programele școlare.
Reporter: Acest plan-cadru este în dezbatere publică până pe 6 martie. Ce s-ar putea schimba?
Ștefan Vlaston: Normal ar fi fost ca ministrul să facă comisii formate din specialiști din afara ministerului, pentru că cei din minister au o inerție și un spirit de conservare, pentru că sunt acolo de 20 de ani, de 30 de ani și nu vor să schimbe nimic. Și, mai mult, sunt sub presiunea sindicatelor și a profesorilor, să nu cumva să umble la orele profesorilor, să-i lase pe profesori fără ore, indiferent ce se întâmplă cu copiii. Și școala noastră nu mai trebuie să fie un „Pat al lui Procust” sau un malaxor în care intră toți elevii și scapă cine poate. Trebuie să-i lase să se plieze pe interesele și pe talentele lor. Și asta nu o pot face cei din minister, ci o comisie de experți independenți de minister, profesori foarte buni din toată țara, experți în educație, ONG-uri care se preocupă de educație. Speranța este ca actualul ministru să schimbe foaia și să țină cont de aceste păreri care vin din societate.
Articol de Maria Ilie
https://www.rfi.fr/ro/
Preluat de RADOR RADIO ROMÂNIA