„Taxele vamale impuse de Donald Trump generează temeri cu privire la un război comercial mondial, iar piețele financiare se pregătesc pentru scădere”, titrează The Guardian, detaliind că după ce sâmbătă a anunțat taxe vamale pentru produsele importate din Mexic, Canada și China, iar acestea, la rândul lor, au anunțat măsuri de ripostă, președintele american a amenințat să lărgească aria de aplicare, reiterând că și Uniunea Europeană – și, eventual, Regatul Unit, se vor confrunta cu o majorare a taxelor. ”Trump se întoarce împotriva celor mai apropiați aliați ai SUA”, constată Washington Post, în timp ce liderii europeni au transmis, potrivit Reuters, că un război comercial ar afecta ambele părți. Primii afectați vor fi însă chiar consumatorii americani care s-ar putea confrunta cu prețuri mai mari, inclusiv la multe din bunurile comandate online, după cum constată New York Times, dar și la mărfuri extrem de populare precum tomatele, avocado sau tequila, după cum observă Financial Times, comentând pe marginea taxelor vamale impuse Mexicului. Însuși Trump a recunoscut că americanii ar putea simți ”ceva durere”, remarcă Associated Press, care comentează că punându-și în aplicare promisiunea de a impune tarife la mărfurile de import, președintele american își va încălca în același timp o altă promisiune făcută alegătorilor în ultimul an, și anume de a reduce rapid inflația. ”Efectele negative ale celui mai stupid război comercial au început”, avertizează și un articol de opinie din Wall Street Journal, în timp ce cotidianul francez Le Point încearcă să explice convingerea lui Donald Trump că pentru promisa ”epocă de aur” a Americii va fi nevoie de sacrificii, dar Statele Unite vor ieși mai puternice. ”Confruntat cu o datorie națională uluitoare de 36 de trilioane de dolari și cu deficite comerciale în continuă creștere, Trump nu își ascunde furia. Potrivit președintelui american, sistemul este defect și este timpul să readucă Statele Unite pe calea prosperității, departe de dependența de importuri și de acorduri inechitabile”. Prin urmare, el cere companiilor globale să-și mute producția în SUA pentru a evita taxele vamale, creând astfel locuri de muncă și restabilind puterea industriei americane, rezumă Le Point viziunea lui Donald Trump. Noul război comercial a început însă cu un prim armistițiu. Astfel, Washington Post anunță că tarifele SUA împotriva Mexicului au fost amânate cu o lună, după ce țara a fost de acord să trimită 10.000 de soldați la frontieră pentru a consolida eforturile de blocare a fluxului de droguri, în special fentanil, spre Statele Unite.
Între timp, ”prinși în capcană între Trump și Putin” liderii europeni s-au reunit luni într-un summit ca ”o operație pe cord deschis”, remarcă Politico, detaliind că în discuțiile pe tema viitorului apărării europene problema spinoasă este dacă noile investiții comune în apărare vor viza dezvoltarea și achiziția doar de armament european, cum solicită Franța, sau vor fi achiziționate și sisteme americane, așa cum doresc alte țări. Pe aceeași linie merge și Liberation care constată că ”acțiunile ostile ale Moscovei combinate cu amenințările Washingtonului de dezangajare îi forțează pe liderii europeni să găsească soluții, în special financiare, pentru a se apăra”. ”Potrivit Agenției Europene de Apărare, cheltuielile militare ale celor douăzeci și șapte de state UE au ajuns la 326 de miliarde de euro în 2024, sau 1,9% din PIB-ul lor cumulat. O sumă în creștere cu 31% față de 2021, anul de dinainte de războiul din Ucraina. Dar efortul este distribuit inegal. Polonia și-a crescut deja cheltuielile pentru apărare la peste 4% și intenționează să ajungă la aproximativ 5% până la sfârșitul anului. Lituania tocmai a anunțat că vizează 5% până la 6% din PIB-ul său în 2026, în loc de 3,6%, și ar putea fi urmată în acest efort de Estonia și Letonia. Șase țări depășesc cu puțin 2%, precum Franța și Suedia, iar ceilalți membri, inclusiv Germania (1,5%), alocă semnificativ sub o treime din aceste cheltuieli”, detaliază Liberation. ”Această sumă totală, impresionantă la prima vedere, reprezintă totuși mai puțin de jumătate din bugetul alocat de americani (886 miliarde de dolari în 2024). Mai mult, cifra europeană este înșelătoare, deoarece împărțirea în armate naționale duce la o dublare a resurselor (de exemplu douăzeci de modele de avioane de luptă față de șase în Statele Unite) și deci la o pierdere a eficienței: se estimează că Uniunea nu ar putea desfășura decât 10% din operațiunile armatei SUA”, mai explică ziarul francez, adăugând și că ”această lipsă de coordonare îi costă pe europeni între 25 și 100 de miliarde de euro pe an, investiți în proiecte nearmonizate”. ”Prin urmare, țările europene trebuie să cheltuiască nu numai mai mult, ci și mai bine, punându-și eforturile în comun”, conchide Liberation. Până la găsirea formulei de reînarmare a Europei, UE deschide ușa Marii Britanii și Norvegiei pentru a constitui împreună o ”coaliție de voință” în vederea creșterii cheltuielilor de apărare pe continent, notează Financial Times.
În Germania, mai mulți parlamentari își exprimă pentru Euronews temerile față de o campanie de dezinformare demarată de Moscova în încercarea de a influența alegerile din 23 februarie. Semnalul de alarmă a fost tras de Ministerul de Externe de la Berlin care a pus zeci de mii de conturi de știri false pe seama campaniei de dezinformare ruse Doppelgänger, creată în 2022 pentru a submina sprijinul occidental pentru Ucraina și identificată apoi și în Franța și în Statele Unite ale Americii. Ministerul german de Externe a anunțat recent că pe platforma X au fost descoperite peste 50.000 de conturi false care au fost raportate pentru a fi șterse. Membrii rețelei Doppelgänger clonează site-uri de știri de încredere, cum ar fi Der Spiegel și Die Welt, înlocuindu-le cu domenii similare și reproducându-le designul. Articolele false sunt răspândite apoi pe rețelele sociale prin conturi de tip bot, permițând propagandei să se propage ca și cum ar fi știri reale, explică Euronews. Canalul european de știri amintește și că ”luna trecută, viceprim-ministrul polonez Krzysztof Gawkowski a declarat că Varșovia a descoperit un grup rus fără nume care plănuia să folosească dezinformarea pentru a influența alegerile, recrutând polonezi pe dark web pentru a-i îndeplini ordinele”, iar ”România și-a anulat alegerile prezidențiale din decembrie anul trecut, după ce a acuzat Rusia de amestec”.(Carolina Ciulu)/RADOR RADIO ROMÂNIA//cciulu/ctuluc
RADOR RADIO ROMÂNIA (4 februarie 2025)