Serviciile norvegiene de securitate trag un semnal de alarmă în legătură cu probabilitatea ca Rusia să încerce sabotaje în Norvegia, scrie La Libre Belgique. Șefa serviciilor de securitate internă (PST) a subliniat că mai multe zeci de astfel de acțiuni au avut loc în Europa de la sfârșitul anului 2023. „Scopul eventualelor acțiuni ar fi acela de a împiedica livrările noastre către Ucraina sau de a influența negativ opinia publică în ceea ce privește ajutorul pentru Ucraina”, a spus ea. „Norvegia, o țară membră NATO, are o graniță terestră de 198 km cu Rusia în Arctica, precum și o frontieră maritimă în Marea Barents. Relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat semnificativ de când Rusia și-a început invazia pe scară largă în Ucraina în februarie 2022. Autoritățile norvegiene au prevăzut să cheltuiască 135 de miliarde de coroane (11,5 miliarde de euro) pentru ajutor civil și militar acordat Ucrainei în perioada 2023-2030”.
„Europa se confruntă deja cu războiul secret al Rusiei în interiorul și în jurul teritoriului UE și al NATO, cu acte din ce în ce mai frecvente de sabotaj, atacuri cibernetice, dezinformare, interferențe electorale și tentative de asasinat”, opinează The Guardian. „Numai în ultimele săptămâni, nave rusești și chineze au fost reținute sub suspiciunea că au tăiat în mod repetat cabluri submarine în Marea Baltică. Cu toate acestea, deși imperativul de a consolida descurajarea militară a Europei este recunoscut pe scară largă după trei decenii de neglijență, majoritatea țărilor europene se confruntă cu constrângeri fiscale din cauza creșterii economice limitate, a prețurilor ridicate la energie și a normelor autoimpuse privind deficitul. Avem nevoie acum de mai mulți bani pentru apărare, însă politicienii noștri nu îndrăznesc să îi ia de la pensii, asistență medicală, educație sau asistență socială”.
Președintele american „își face planuri cu Fâșia Gaza”, afirmând că Statele Unite vor prelua controlul asupra zonei și intenționează să facă „o treabă bună”, scrie Diario de Noticias. După o întrevedere la Casa Albă cu primul-ministru israelian Benjamin Netanyahu, președintele SUA și-a dezvăluit planul referitor la Gaza, unde își propune „promovarea dezvoltării economice și crearea unui mare număr de locuri de muncă și de locuințe”. „Vom fi proprietarii și vom fi responsabili pentru dezafectarea tuturor bombelor neexplodate și a altor arme din acel loc. Vom nivela Fâșia Gaza și vom elimina clădirile distruse pentru a promova dezvoltarea economică și pentru a crea un mare număr de locuri de muncă și de locuințe pentru oamenii din regiune”. În cadrul conferinței de presă comune, președintele american nu a exclus trimiterea de trupe pentru a ajuta la protejarea Gazei. „Vom face tot ce va fi necesar. Dacă va fi nevoie, vom trimite trupe. Vom prelua acea zonă și o vom dezvolta”, a subliniat acesta.
Președinția palestiniană „respinge ferm” planul de ocupare a Fâșiei Gaza de către Statele Unite, anunţat de Donald Trump, precum și apelurile sale repetate pentru un transfer forțat al palestinienilor care locuiesc acolo. Potrivit La Libre Belgique, președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, a declarat că „aceste apeluri reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional”. „Pacea și stabilitatea în regiune nu vor fi realizate fără crearea unui stat palestinian (…) pe baza soluției cu două state”, estimează dl Abbas. „Fâșia Gaza este o parte integrantă a pământului statului Palestina, alături de Cisiordania și Ierusalimul de Est”, mai spune el. Pe de altă parte, Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a amintit că „Orice transfer forțat și expulzare dintr-un teritoriu ocupat sunt strict interzise”.
În urma primelor decizii luate de Donald Trump după preluarea noului mandat la Casa Albă, un avion militar american a readus în India aproximativ 100 de imigranţi ilegali din Statele Unite. După cum notează The New York Times, evenimentul marchează prima utilizare a unui avion militar pentru deportări către India. „Acest zbor subliniază eforturile permanente ale administraţiei Trump de a gestiona imigrarea ilegală, în special din India, una dintre principalele surse de imigranţi neautorizaţi către Statele Unite”, estimându-se că peste 700.000 de indieni trăiesc ilegal în ţară. Mulţi dintre aceşti migranţi trec prin Mexic sau Canada, iar anul trecut, peste 25.000 de migranţi indieni au fost arestaţi la graniţa sudică a SUA. În 2024, peste 1.000 de indieni au fost deportaţi cu zboruri comerciale, amintește The New York Times.
Urmând o decizie similară a lui Donald Trump, președintele Argentinei își va retrage țara din Organizația Mondială a Sănătății. Purtătorul de cuvânt al lui Javier Milei, citat de AFP, a declarat că argentinienii ”nu vor permite unei organizații internaționale să intervină în suveranitatea noastră, cu atât mai mult în sănătatea noastră”. Această retragere, a adăugat purtătorul de cuvânt, va oferi țării ”o mai mare flexibilitate pentru a pune în aplicare politici adaptate contextului și intereselor Argentinei, o mai mare disponibilitate de resurse, și reafirmă calea noastră spre o țară suverană în materie de sănătate”. După ce a revenit la Casa Albă la sfârșitul lui ianuarie, Donald Trump a semnat un decret executiv ce vizează retragerea SUA din organizația pe care el o criticase vehement în trecut pentru modul în care gestiona pandemia de COVID-19, amintește AFP. Javier Milei, la putere din decembrie 2023, „și-a arătat de nenumărate ori afinitatea ideologică și personală cu președintele SUA, pe care el îl consideră principalul său aliat natural”.
(Florin Matei/RADOR RADIO ROMÂNIA)
