Justiţia franceză a ordonat joi orașului Biarritz să-și redenumească cartierul „La Négresse”, „o poreclă rasistă și sexistă”, potrivit asociației Mémoires et Partages care se sesizase în această privinţă. Curtea administrativă de apel din Bordeaux, în sud-vestul țării, „a decis că, indiferent de presupusa origine a acestui nume și de dimensiunea sa istorică revendicată de comuna Biarritz, termenul +La Négresse+ evocă astăzi, într-un mod înjositor, originea rasială a unei femei a cărei identitate nu a fost formal identificată”. Este un cuvânt „susceptibil să submineze demnitatea persoanei umane” care ar putea fi perceput de populație, „fie rezidenți, fie de cei în trecere, ca având un caracter ofensiv față de persoanele de origine africană”.
Câteva sute de expediții de sclavi au plecat din sud-vestul Franței, în special Bordeaux, către Africa între secolele al XVII-lea și al XIX-lea. Asociația Bordeaux Mémoires et Partages, care promovează munca de amintire a colonizării și a sclaviei, i-a cerut primarului de dreapta din Biarritz, Maider Arosteguy, să abroge două deliberări din 1861 și 1986 care au numit un cartier și o stradă din oraș „La Négresse”. Potrivit istoricilor, termenul „La Négresse” a fost atribuit acestui cartier de soldații napoleonieni la începutul secolului al XIX-lea datorită prezenței unui han condus „de o femeie foarte brunetă”. Alte surse atribuie originea termenului expresiei gascone „lane gresse”, desemnând un sol argilos prezent în această parte a comunei.
După ce edilul a refuzat să satisfacă cererea, asociația sesizase instanța de contencios administrativ care i-a respins recursul printr-o hotărâre din 21 decembrie 2023. Apoi a contestat această decizie. „În consecință, instanța anulează decizia atacată și dispune primarului comunei Biarritz să sesizeze, în termen de trei luni, consiliul municipal, singurul competent să hotărască schimbarea denumirii unui loc situat pe teritoriul comunei, astfel încât să poată abroga deliberările” în cauză, precizează autoritatea judiciară. În ședința din 16 ianuarie, raportorul public, a cărui opinie este în general urmărită, a considerat că „evoluția semantică” a cuvântului îi conferă acum o „conotație jignitoare” care ar putea „aduce atingere demnităţii umane”. (www.afp.com – 6 februarie)/rcostea
RADOR RADIO ROMÂNIA (7 februarie)
