Răsfoind presa internațională putem citi ample analize ale celor mai recente declarații și luări de poziție ale noului lider de la Casa Albă.
După sugestia ca Statele Unite să preia controlul asupra enclavei Gaza pentru a o transforma într-o „Riviera din Orientul Mijlociu”, Le Monde vorbește despre „jena aliaților arabi ai Statelor Unite”, care au fost puși cu spatele la zid de aceste declarații. Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei a respins „orice încercare de a anexa teritoriul și de a strămuta palestinienii din Gaza și Cisiordania”, în timp ce, la Cairo, ministrul egiptean de externe a subliniat importanța consolidării politice și economice a Autorității palestiniene din Gaza. Cotidianul central francez reamintește că ideea nu este nouă în anturajul lui Donald Trump: în februarie 2024, ginerele său, Jared Kushner, lăuda potențialul imobiliar al litoralului fâșiei Gaza.
După cum subliniază editorialistul de la Le Monde, pentru lumea arabă, planul lui Trump reînvie trauma exilului forțat al sutelor de mii de palestinieni din timpul creării Statului Israel în 1948, ceea ce a făcut ca astăzi 6 milioane de refugiați palestinieni să fie înghesuiți în tabere, în principal în Liban, Siria, Iordania și Cisiordania ocupată. Țările din regiune văd planul Trump ca pe o amenințare la adresa stabilității în Orientul Mijlociu și o sabotare a deceniilor de eforturi internaționale pentru soluția cu două state.
De la Madrid, ABC remarcă: „Așa cum se întâmplă adesea cu Donald Trump, subalternii săi au fost nevoiți să adapteze un plan ambițios și surprinzător al său la realitatea geopoliticii americane și internaționale, în acest caz intenția de a reconstrui Gaza și de a o transforma în „Riviera Orientului Mijlociu”. Deși președintele nu a exclus trimiterea de trupe în Fâșie la conferința de presă, echipa sa a precizat că nu vor exista trupe americane pe teren și că orice reconstrucție va fi finanțată cu bani privați sau contribuții din alte țări, fără a recurge la fondurile publice ale SUA. Rectificările au venit ulterior prin purtătorul său de cuvânt, care a clarificat că ideea reprezintă o tactică de negociere pentru a le oferi locuitorilor din Gaza o „poziție de bunăstare pe termen lung” într-un „loc bun, nou și frumos” într-o altă țară, notează publicația madrilenă.
Există și aliați care salută anunțul președintelui american și se pregătesc de schimbare. „Salut planul îndrăzneț al președintelui Trump, locuitorii din Gaza ar trebui să aibă libertatea de a pleca și de a emigra, așa cum este normal în întreaga lume”, a declarat ministrul israelian al apărării, Israel Katz, citat de canalul tv israelian Channel 12. După cum aflăm din Washington Post, Katz a cerut armatei israeliene să pregătească „un plan de plecări voluntare” pentru palestinienii din Fâșia Gaza. Întrebat despre statele care i-ar putea primi pe palestinieni, ministrul a răspuns sarcastic că ar trebui să fie acelea care s-au opus operaţiunilor militare ale Israelului în fâşia Gaza. „Țări precum Spania, Irlanda, Norvegia și altele, care au făcut acuzații false la adresa Israelului ca urmare a operațiunilor sale în Gaza, sunt obligate din punct de vedere legal să permită oricărui rezident din Gaza să intre pe teritoriul lor”, a spus ministrul.
„Donald Trump schimbă regulile jocului în Orientul Mijlociu”, titrează cotidianul israelian Inet News. „Administrația precedentă nu avea nici un fel de plan serios pentru demilitarizarea Gazei ori pentru consolidarea Autorității Palestiniene pentru a nu se prăbuși în numai câteva zile – așa cum s-a întâmplat în 2007. Președintele Joe Biden, la fel ca Barack Obama înainte sa, credea că absența unui stat palestinian constituie sursa conflictului. Acum, printr-o simplă manevră spectaculoasă, Trump a rescris manualul. El înțelege că Gaza va rămâne o pepinieră a violenței și războiului dacă nu va fi demilitarizată și reconstruită. Înțelege și că nici unul dintre aceste două obiective nu e realizabil dacă Hamas rămâne stăpân și dislocaților palestinieni vor continua să le lipsească până și serviciile cele mai elementare. Dar, recunoaște editorialistul israelian, „șansele ca un proiect într-atât de ambițios să fie dus la îndeplinire – mutarea populației din Gaza și detașarea de forțe americane acolo pentru a prelua controlul – rămân slabe”.
Europa se arată și ea preocupată de focarele de conflict din Orientul Mijlociu.
Noul lider interimar al Siriei, Ahmad al-Shareh, a primit un apel telefonic de la președintele francez Emmanuel Macron, care l-a felicitat și l-a invitat în Franța, a anunțat miercuri președinția siriană. Chareh, cel care a condus coaliția de grupuri armate islamiste sunite care l-a răsturnat de la putere pe fostul președinte Bashar al-Assad pe 8 decembrie, a fost numit președinte interimar pentru perioada de tranziție a Siriei începând de săptămâna trecută.
Președintele Macron și-a exprimat „sprijinul deplin pentru faza de tranziție din Siria” și a subliniat „eforturile țării sale de a ridica sancțiunile împotriva Damascului și de a deschide calea pentru creștere și redresare”, potrivit aceleiași surse, care subliniază că Franța dorește să se implice în continuare în regiune.
Președintele Italiei, în schimb, respinge reîmpărțirea lumii în sfere de influență.
„Alături de o nouă articulare multipolară a echilibrului mondial, reapare, cu forță și în contradicție cu acesta, conceptul de „sfere de influență”, la originea relelor secolului al XX-lea, cu care s-a luptat generația mea”, a declarat Sergio Mattarella într-un discurs la Universitatea din Marsilia, citat de Rai News. Într-o paralelă între situația de dinaintea celui de-al doilea război mondial și cea actuală, șeful statului italian observă: „Strategia liniștirii nu a funcționat în 1938. Fermitatea ar fi evitat, după toate probabilitățile, războiul. Ținând cont de conflictele actuale, mai poate funcționa astăzi?” Referirea șefului statului italian la istoria secolului al XX-lea nu este întâmplătoare: „De multe ori dezechilibrele care apar au rădăcini îndepărtate în urma conflictelor din trecut sau corespund impulsurilor și ambițiilor actorilor care cred că pot juca un joc în condiții noi și mai favorabile, cu atenuarea rezervelor reprezentate de eventualele reacții ale comunității internaționale”, mai citim pe site-ul Rainews.
Cotidianul francez de stânga Liberation publică un succint portret al președintelui Argentinei: „Ultraliberal, climato-sceptic, anti-woke, fan al lui Elon Musk, virulent pe rețelele de socializare și susținător fervent al Israelului – Javier Milei seamănă foarte mult cu omologul său american Donald Trump. Ultimele sale declarații de miercuri, 5 februarie, sunt o ilustrare în acest sens. Șeful statului a anunțat, ca și Statele Unite în ianuarie, că Argentina va părăsi Organizația Mondială a Sănătății. Pentru a justifica această plecare, Javier Milei a preluat diatribele președintelui american, denunțând „carențe profunde în managementul sănătății”, în special în perioada Covid, și „influența excesivă a anumitor state”. În aceeași zi, un comunicat anunța că „președintele Milei a luat decizia de a interzice tratamentele de schimbare de gen și intervențiile chirurgicale pentru minori”. La putere din decembrie 2023, Javier Milei și-a arătat în repetate rânduri admirația și afinitățile ideologice și personale cu Donald Trump, pe care îl consideră primul său aliat natural și strategic, remarcă Liberation.
După cum putem citi în Euronews, în galeria declarațiilor șocante se înscrie și președintele Columbiei, Gustavo Petro: „Cocaina nu este mai rea decât whisky-ul și este ilegală doar pentru că provine din America Latină”.
Liderul de stânga, care de la venirea sa la putere, în august 2022, s-a străduit să limiteze producția de cocaină în creștere, a făcut afirmațiile în timpul unei reuniuni ministeriale transmise în direct, adăugând: „Dacă cocaina ar fi legalizată în întreaga lume, ar putea fi anihilată cu ușurință. Ar fi vândută ca vinul”.
Euronews reamintește că statul sud-american este de departe cel mai mare producător de cocaină din lume, iar potrivit Oficiului Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate, cultivarea frunzelor de coca, ingredientul de bază al drogului, a atins un nivel record în Columbia în anul 2023. (Agenția de presă RADOR RADIO ROMÂNIA, 6 februarie)/rlambru/denisse
