De la diviziune la unitate
Prima Capitală a Culturii fără graniţe din Europa
Nova Gorica (Slovenia) și Gorizia (Italia)
În 2025, Capitala Culturală Europeană (ECC) va fi găzduită de Slovenia/Italia și Germania – Chemnitz, Capitala culturală sloveno-italiană fiind reprezentată în comun de cele două „Gorice”, Nova Gorica în Slovenia și Gorizia în Italia. Nova Gorica este inseparabil legată de Gorizia de cealaltă parte a graniței din Italia, formând o conurbație unică. Așadar, anul acesta, pentru prima dată în istoria programului Capitală Culturală Europeană, orașe din două țări sunt prezentate împreună ca o singură Capitală a Culturii, dar și individual: Nova Gorica în Slovenia și Gorizia în Italia, care formau cândva o singură urbe. Orașele sunt conectate printr-o varietate de povești comune și o dorință generală de a depăși granițele. Despărțite și împărțite din cauza războaielor, dar unite prin cooperare și o strânsă prietenie, orașele vor purta împreună titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2025, sub deviza GO! FĂRĂ MARGINI. Organizatorii plănuiesc să întruchipeze acest titlu prestigios prin povestiri, împletind amintiri ale trecutului și viziuni despre un viitor prietenos, construind în același timp o strategie culturală eficientă pentru îmbunătățirea durabilă a calității vieții în întreaga zonă de frontieră.
Scurt istoric
Fondat în jurul anului 1000 d.Hr., orașul a fost casa contelui de Görz, familie regală care a fost una dintre cele mai importante dinastii conducătoare din sudul Alpilor. Imperiul Habsburgic a preluat ulterior orașul care încă se numea Görz. Era un oraș vibrant, cosmopolit, limbile germană, italiană și slovenă auzindu-se pe toate străzile. După Primul Război Mondial și căderea monarhiei habsburgice, Görz a devenit italian și a fost redenumit Gorizia. Locuitorii sloveni au fost nevoiți să se asimileze, punând capăt diversității culturale a orașului. Lucrurile s-au schimbat din nou după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial – cea mai mare parte a orașului a rămas de partea Italiei, dar Iosip Broz Tito, prim-ministrul Iugoslaviei, din care la acea vreme făcea parte și Slovenia, nu a vrut să renunțe la locul istoric, așa că a fondat oraşul Nova Gorica, sau „noua Gorizia”, în pajiştile învecinate. Era un oraș organizat, modern și funcțional, lucru care a „cimentat” granița dintre slovenul Nova Gorica și italienescul Gorizia. Familiile au fost separate, pământul a fost redistribuit și neîncrederea a crescut de ambele părți. Războiul Rece dintre Est și Vest se desfășura într-un oraș mic, fiecare parte pretinzând că cealaltă a fost fascistă sau comunistă. Granița a persistat timp de 16 ani după independența Sloveniei de Iugoslavia. Abia după ce Slovenia a aderat la Uniunea Europeană în 2004 și la zona de liberă circulație Schengen în 2007, cele două municipalități au putut lucra împreună pentru a crea o istorie comună. Și iată că această colaborare nu a fost în zadar, având în vedere faptul că în 2025, orașele Nova Gorica (Slovenia) și Gorizia (Italia) vor servi drept prima Capitală Europeană comună a Culturii. Datorită acestei distincții, se așteaptă să descindă între două și cinci milioane de vizitatori în cele două orașe în 2025, față de cei 250.000 de turiști anuali obișnuiți. Acesta este un salt enorm pentru o destinație de altfel puțin turistică și îndepărtată, chiar dacă Gorizia a fost supranumită „Nisa austriacă” din 1867 până în 1918, când făcea parte din Austro-Ungaria. Pentru a sărbători această onoare, a fost lansat un calendar solid de evenimente culturale, inclusiv spectacole muzicale și de dans, dar și expoziții de artă.
În 1947, Gorizia a fost împărțită brusc între Italia și Slovenia, însă, în ciuda vicisitudinilor, în 2025, cele două orașe se vor reuni ca prima Capitală Europeană a Culturii transnațională. După ce intrați în Nova Gorica – un oraș modernist modest, dar frumos „planificat” din Slovenia, cu o populație de 30.000 de locuitori – puteți face doar câțiva pași pentru a trece o graniță invizibilă în Italia, până în orașul medieval Gorizia, fără să arătați nici măcar pașaportul. Pe vremuri, Nova Gorica și Gorizia erau un singur oraș; cele două urbe au fost create – și separate – în 1947, după al Doilea Război Mondial, când Tratatul de la Paris a stabilit noile granițe ale Europei, limitând călătoriile între Italia și fosta Iugoslavie. O comisie aliată a stabilit că Gorizia ar trebui să aparțină Italiei, iar partea mai puțin dezvoltată a orașului să facă parte din zona slovenă a Republicii Socialiste Federaliste Iugoslavia. Noul oraș urma să se numească Nova Gorica (Noua Gorizia), iar din acel moment, Nova Gorica și Gorizia au existat ca două orașe împărțite între două țări. Dar, odată cu intrarea Sloveniei în UE, în 2004, granița dintre ele a fost dizolvată, permițând un schimb intercultural pentru prima dată după generații. Deși parcă desprinse din aceeași „pânză”, cele două orașe nu ar putea fi mai diferite. Gorizia medievală este veche, pietruită și mărginită de cafenele pline de viață, dominată de un castel impunător, care are un muzeu expansiv, plin de exponate interactive și instalații de înaltă tehnologie care înfățișează viața în castel de-a lungul veacurilor. În schimb, Nova Gorica – concepută pentru a arăta lumii că Iugoslavia lui Iosip Broz Tito a fost capabilă de o dezvoltare urbană la scară largă – este modernistă, iar noutatea sa relativă, cu arhitectura de beton așezată în linii, este cel mai evident indiciu pe care îl puteți avea odată cu trecerea graniței. În timp ce rătăciți prin acest oraș, cunoscut cândva ca un centru de cazinouri și viață de noapte pentru italieni, deși Nova Gorica pare lipsită de farmec la prima vedere, veți descoperi grădini ascunse, palate prăbușite și fresce social-realiste ascunse – toate relicve ale istoriei sale agitate. Cu puțin noroc, statutul de Capitală Culturală Europeană va oferi milioanelor de vizitatori șansa de a fi fermecați și intrigați, așa cum se va întâmpla chiar astăzi la deschiderea oficială a programului 2025.
Capitala Europeană a Culturii este acordată de UE în fiecare an pentru două orașe (cealaltă selecție din 2025 este Chemnitz, Germania) (https://www.rador.ro/2025/01/18/capitala-culturala-europeana-2025-chemnitz-orasul-contrastelor/). Orașele solicită acest statut cu aproape un deceniu în avans, care oferă multe beneficii, inclusiv finanțare UE pentru programare și infrastructură nouă, cum ar fi monumente și poduri, precum și promovare turistică. Fiind prima cerere transnațională pentru titlu, oferta comună a fost deosebit de antrenantă; este reconfortant să ai o Capitală a Culturii care conține o graniță deschisă intenționat și care sărbătorește culturile de fiecare parte a acesteia. Ideea unei capitale „fără granițe”, a unui „laborator” despre modul în care națiunile se pot conecta și coopera mai bine, navigând în mai multe limbi și sisteme politice, este ideală pentru timpurile actuale. Din punct de vedere administrativ, Gorizia și Nova Gorica sunt două orașe, dar în practică aproape toți cei care locuiesc aici vorbesc atât slovenă, cât și italiană, iar localnicii pot locui și lucra în orice parte a graniței preferă.
Nu veți fi întotdeauna conștienți de momentul propriu-zis al trecerii între cele două țări; din 2004 nu a existat niciun punct de control și nicio barieră. Cu toate acestea, granița este sărbătorită în Piazza Transalpina (Piața Transalpină) în fața gării principale (din punct de vedere tehnic în Slovenia), unde turiștii se aliniază pentru a-și face fotografii stând cu picioarele jumătate în Slovenia, jumătate în Italia. Aici, a avut loc cea mai extinsă intervenție ca parte a programului GO!2025, piața proaspăt transformată într-un spațiu cultural, de spectacol și muzeu, care include atât o galerie de artă subterană, cât și scaune cu trepte asemănătoare unui amfiteatru care se ridică precum niște aripi de fiecare parte a punctului de frontieră.
Însăși lipsa unei granițe între Gorizia și Nova Gorica înseamnă că istoria ei este, cel puțin, complicată, deoarece a trecut atât de frecvent prin mâini politice diferite: a fost deținută de Habsburgi, Conții de Gorizia, Napoleon, Austro-Ungaria, Regatul Sârbilor, croaților și slovenilor, Regatul Iugoslaviei, Regatul Italiei, Iugoslavia, iar acum de Italia (Gorizia) și de Slovenia (Nova Gorica). Marea Adriatică este la doar 30 km la sud, Alpii la doar 40 km în nord. Aici se întâlnesc două climate și două culturi și naționalități, care au coexistat aproape în întregime în armonie. Este locul perfect pentru a vedea cum lipsa granițelor poate funcționa fără probleme în practică, iar GO!2025 oferă șansa ideală de a explora și sărbători unul dintre adevăratele locuri transnaționale din Europa. Un exemplu grăitor în acest sens stă mărturia lui Evelin Bizjak, un ghid turistic local, care a declarat: „Trăim într-o casă în apropiere de Solkan”, a spus ea, denumind unul dintre cele mai lungi poduri cu arc din piatră din lume, construit în 1905, care străbate râul Soča. „Bunica mea s-a născut în Austro-Ungaria. Tatăl meu s-a născut în Regatul Italiei. Eu m-am născut în Iugoslavia. Dacă aș avea copii, ei s-ar fi născut în Slovenia.”
Când noua graniță a fost trasată la Conferința de Pace de la Paris, puterile aliate pur și simplu au schițat o linie dreaptă în creion cu o riglă pe o hartă și le-au comandat soldaților să picteze de-a lungul ei. Linia trecea prin câmpuri, uneori chiar prin case. O fotografie din acel an arată o vacă cu picioarele din spate în Italia și partea din față în Slovenia. La câțiva pași de unde a fost făcută fotografia respectivă în direcția Gorizia se află Lasciapassare, muzeul italian al contrabandei. O săritură în cealaltă direcție este Muzej na Meji, omologul său sloven. Fiecare a fost construit în vama respectivă, iar cele două muzee în miniatură oferă exponate gratuite – scopul este să le vizitați pe ambele și să treceți granița, mergând aproximativ 200 de pași, în acest sens. Muzeele dezvăluie cum era viața de-a lungul unei granițe. Iugoslavii puteau traversa cu o broșură specială care funcționa ca permis de zi pentru a parcurge maximum 30 km. Conținea tichete care permiteau cumpărarea de bunuri, care nu erau disponibile în Iugoslavia, pentru a le aduce acasă. Cafeaua, detergentul de rufe, bananele și ciocolata au fost cele mai „tari” mărfuri pentru iugoslavi, în timp ce italienii au trecut de cealaltă parte pentru carne și rachiu de casă. Contrabanda cu orice altceva decât permiteau tichetele era o practică obișnuită. „Când a fost trasată granița, familiile aveau două luni să decidă dacă vor să fie iugoslave sau italiene”, a declarat Alex Tamer, profesor la Lasciapassare. „Toată lumea de aici are familie de ambele părți”. Cei care au ales să fie iugoslavi au devenit primii locuitori din Nova Gorica, un proiect municipal care a transformat grupul de case și ferme care existase la periferia Goriziei, într-un oraș nou propriu-zis. Proiectul a fost încredințat arhitectului modernist Edvard Ravnikar, iar mii de locuitori din teritoriile îndepărtate iugoslave au fost invitați să construiască orașul în schimbul unor locuințe gratuite și locuri de muncă în noile fabrici. Dar, doar aproximativ un sfert din oraș a fost construit după proiectul lui Ravnikar. Restul a fost construit fragmentar, prioritizând bugetul în detrimentul vieții, lăsând Novăi Gorica sentimentul de „mai puțin un gând complet decât o noțiune neterminată”. Carol al X-lea a fost ultimul rege de Bourbon al Franței și singurul rege francez care a fost înmormântat în afara Franței. A murit aici de holeră, dar domnia sa a fost atât de nepopulară, încât Franța nu a dorit repatrierea trupului său. Așa că familia lui Carol l-a îngropat sub biserica locală într-un sicriu care stă pe un soclu care conține pământ francez. Poate că un oraș transnațional este un loc de odihnă potrivit pentru o familie regală franco-austriacă, fără un regat pe care să-l conducă.
Programul Capitală Culturală Europeană 2025 – Promovarea unității și a apartenenței europene
Ceremonia de deschidere din Nova Gorica/Gorizia este programată pentru data de 8 februarie, chiar de Ziua Culturii Slovene, și va începe cu o paradă de la gara din Gorizia până la gara din Nova Gorica. Traseul „Din Gară în Gară”, căci așa se va numi ceremonia de deschidere, va purta publicul prin cele mai semnificative locuri atât din Nova Gorica, cât și din Gorizia, și va prefigura momentele artistice ale anului 2025. Așadar, suntem la mai puțin de câteva ore de lansarea oficială a Capitalei Culturale Europene 2025 Nova Gorica – Gorizia, poate cele mai provocatoare ore din cei opt ani de planificare și pregătire, dar, în același timp, cu siguranță, cele mai importante și inspiratoare, după cum va rezulta din munca depusă de organizatori. Lucrările sunt, încă, în curs de desfășurare, ambele orașe s-au pregătit intens să găzduiască mulți iubitori de cultură și artă din țară și din străinătate, dar a venit timpul să prezentăm programul oficial al acestui proiect excepțional la nivel național.
Ziua promite un vârtej de evenimente și inițiative fără limite, oglindind spiritul unității culturale pe care aceste orașe înfrățite își propun să o promoveze. Semnificația zilei de 8 februarie 2025 nu constă doar în marcarea datei oficiale de începere, ci și în alinierea acesteia cu Ziua Culturii Naționale a Sloveniei, comemorarea veneratului poet France Prešeren și aniversarea nașterii lui Giuseppe Ungaretti, un luminat al literaturii italiene. Romina Kocina, directorul GECT GO, Grupul European de Cooperare Teritorială, care conduce această convergență culturală, subliniază misiunea de a construi o metropolă transfrontalieră. Acest efort își propune să atragă un public divers dornic să experimenteze un amestec de culturi, limbi și moșteniri istorice. Începând cu ora locală 10:00, emblematica Piață Transalpina/Trg Evrope va asista la lansare, simbolizând coexistența armonioasă dintre Italia și Slovenia. Vor urma tururi ghidate la bordul autobuzelor #borderless, oferind perspective asupra bogatului patrimoniu al ambelor regiuni. Opririle includ repere istorice precum Parcul Coronini Cronberg și Mănăstirea Castagnevizza, oferind o privire asupra istoriei comune a celor două orașe. Între timp, Nova Gorica își va sărbători Ziua Culturii Naționale cu un recital poetic în Bevkov Trg și un spectacol de dans fascinant susținut de MN Dance Company la Xcenter, Krilo Rusjan, oferind o scurtă privire în GO! programul 2025. La Gorizia, Kinemax va găzdui o discuție plină de gândire intitulată „GO! Fără granițe: tineret, granițe și puterea comunicării.” Jurnaliști și cadre universitare renumite se vor implica în discuții cu studenții din școlile locale, aprofundând în rolul comunicării în crearea de legături cu diverse comunități. Evenimentul va culmina cu lecturi din operele lui Giuseppe Ungaretti și France Prešeren, subliniind „tapiseria” culturală țesută de aceste două figuri influente. Cu o multitudine de activități aliniate pe parcursul zilei, de la lecturi și ateliere până la proiecții de filme, entuziasmul pentru GO! 2025 este palpabil. În 2025, se pregătesc peste 400 de evenimente din programul oficial și cel puțin o dată tot atâtea evenimente de susținere. Numai la ceremonia de deschidere vor participa peste 100 de interpreți și peste 100 de autori.
Programul oficial a fost salutat de ministrul Culturii, Dr Asta Vrečko, și prezentat de Mija Lorbek, directorul GO! 2025, Stojan Pelko, șeful programului GO! 2025, și Neda Rusjan Bric, consilier artistic al GO! 2025 și director al ceremoniei de deschidere, în atriumul ZRC SAZU din Ljubljana. La prezentare au fost prezenți și primarul Municipiului Nova Gorica, Samo Turel, și comisarul Municipiului Gorizia, Patrizia Artico. Deși „purtătoarele de drept” ale titlului sunt orașele Nova Gorica și Gorizia, programul Capitală Culturală Europeană (ECC) prezentat va cuprinde și Valea Vipava, Valea Soča, Goriška Brda, platourile Trnovo și Banjšice și o parte din Kras, în timp ce de cealaltă parte a graniței de lângă Gorizia, include și zona Provinciei Gorizia. Ca fir de bază al ECC GO! Anul 2025 este o coexistență fructuoasă între cele două țări, în special în zona de frontieră, programul pare a fi convingător, orientat spre viitor și susținut, pornind de la caracterul distinctiv și bogăția acestei regiuni transfrontaliere remarcabile. Epicentrul evenimentelor va fi Piața Europei, piața celor două „Gorice”, reprezentând din 2004 cu succes conviețuirea culturilor de-a lungul frontierei. Activitățile planificate urmăresc revitalizarea spațiilor urbane, explorarea moștenirii comune a frontierei și dobândirea de cunoștințe în domeniul producției culturale, în esența lor nelimitate și nemărginite în rezonanță cu valorile fundamentale ale culturii europene. Peste 600 de evenimente culturale vor avea loc astfel în 2025, pe lângă cele peste 60 de proiecte.
Motto-ul programului Nova Gorica/Gorizia , „Fără granițe”, nu are nevoie de explicații. Un loc de diviziune a devenit acum unul de unitate. Deși diferențele arhitecturale rămân vizibile, cu fațade decorate în centrul vechi al orașului italian și clădiri socialiste blocate în partea slovenă, natura uimitoare a zonei este și a fost întotdeauna împărtășită, de la râul Soca de culoare turcoaz până la valea verde Vipava. În 2025, programul Capitalelor Europene ale Culturii celebrează locurile care au depășit diviziunile și perioadele tumultoase de tranziție. Orașele sunt unice, inovatoare, diverse – merită vizitate, cu alte cuvinte. Și tocmai acesta este scopul programului Capitalelor Europene ale Culturii, încă de la fondarea lui, în 1985, la impulsul ministrului grec al Culturii, Melina Mercouri: sprijinirea diversității, dar și a unității împărtășite de culturi, încurajând astfel un sentiment de apartenență europeană.
„Cultura asigură bunăstarea socială, contribuția sa economică este vastă, rolul său educațional este de o importanță capitală, este lipiciul comunității noastre. Cultura și artele recunosc diversitatea, asigură libertatea de exprimare și fac limba vie, păstrează și revigorează mesajul trecutului, creează și modelează valori pentru viitor. Italia este și ar trebui să fie mândră de această recunoaștere care scoate în sfârșit la lumină evenimentele unui teritoriu, zona Gorizia, prin care a trecut istoria Europei și în care o graniță dramatică a marcat profund comunitățile care trăiesc acolo. Dar cetățenii Nova Gorica în Slovenia și Gorizia în Italia, au reușit să depășească resentimentele și diviziunile și au decis să-și reconstruiască viitorul împreună, devenind un model și un simbol pentru Europa și obținând astfel recunoașterea justă a călătoriei lor extraordinare”, a scris ministrul italian Gennaro Sangiuliano în scrisoarea sa prin care a anunțat data inaugurării Capitalei Culturale Europene, reiterând apropierea absolută a guvernului italian de acest eveniment extraordinar. În discursul său din Piața Bevk, cu ocazia lansării GO! 2025, directorul Gorazd Božič s-a referit la recent deschise Capitale ale Culturii din Ungaria și Grecia. „Toate orașele vizitate împărtășesc o energie molipsitoare care, de-a lungul anilor de pregătire, a fost transferată de la creatori la cetățeni și de la cetățeni la organizatori: un sentiment simultan de mândrie și responsabilitate împarte toate. Cel mai frumos lucru este atunci când aceste dimensiuni se întrepătrund: atunci când cetățenii încep să co-creeze, organizatorii trec la public – iar orașul experimentează pulsul capitalei.” Božič a anunțat că ceremonia de deschidere va fi regizată de regizoarea, scenaristul și actrița Neda Rusjan Bric, și ea promotoare a ECoC Nova Gorica – Gorizia.
Administrarea proiectelor mari este o provocare chiar și în cele mai bune circumstanțe. Așadar, atunci când orașul sloven Nova Gorica și-a anunțat candidatura pentru Orașul European al Culturii 2025, faptul că jumătate din oraș este de fapt în Italia și are un alt nume a fost un obstacol unic, dar care s-a încheiat cu succes. Și la mai puțin de câteva ore până la începerea anului cu litere roșii, cooperarea arată la fel de bine ca programul extrem de eclectic. Ambele părți ale orașului au dovedit în trecut că au energia pentru o astfel de cooperare. Trebuie doar să aruncăm o privire înapoi în 2020 pentru a vedea cum, într-un oraș segregat de un gard de frontieră impus de COVID , atât slovenii, cât și italienii au folosit exact lucrul care i-a despărțit ca un instrument pentru a-și arăta comunitatea. „Am organizat un campionat de volei de ambele părți ale gardului, iar oamenii au jucat cu bucurie”, explică Andreja Agrež, șefa de marketing pentru „GO! Campania 2025”. „Era ca un fel de bar fără margini și era un scaun pe partea italiană și unul pe partea slovenă, iar oamenii beau cafea, prin gard. A fost foarte, foarte emoționant să fiu acolo în fiecare zi, pentru că familiile care obișnuiau să se vadă în fiecare zi, chiar și bunicii, nepoții, nu se puteau atinge decât prin gard pentru că a fost literalmente închis luni de zile.” „Când a început proiectul nu părea atât de neobișnuit, pentru că de la început a fost originar din Slovenia și din Italia”, spune Agrež. Gardul s-a ridicat în 2020, în timp ce orașul era încă în faza de candidatură la titlul de Capitală Culturală Europeană și, deși a existat o separare forțată, cooperarea dintre cele două administrații în fața pandemiei a devenit o piatră de temelie pentru succesul cultural. „Întotdeauna există un subiect specific care trebuie abordat”, continuă Agrež. „Și la acel moment, în 2020, granițele care au apărut din cauza COVID trebuiau abordate, și de aceea era oarecum firesc și avea sens ca Nova Gorica, să obțină nominalizarea numai împreună cu Goriza”.
Programul ambițios include expoziții de artă contemporană, festivaluri de film, spectacole de dans, un program de muzică eclectic, precum și prelegeri și ateliere despre tehnologie și inovație. Mai mult, un program mai larg cu parteneri chiar peste graniță în Italia sub umbrela GO! 2025 & Friends include vedete precum Alanis Morissette și Thirty Seconds to Mars. „Cred că este, de asemenea, de bun augur pentru noi să cooperăm atât de strâns cu italienii în acest sens”, spune Agrež. „Noi finanțăm cea mai mare parte a programului oficial, există o mulțime de programe de sprijin pentru care finanțarea vine din partea italiană, în special din regiunea Friuli Venezia Giulia și care ne ajută foarte mult proiectul, dar și parțial când facem acest lucru la nivel mai mic. Momentele „stop the city” precum ceremonia de deschidere, Marșul Prieteniei, toate acestea sunt foarte puternic cofinanțate de ambele părți ale graniței și asta ajută proiectul să crească.”
Întrucât fabricarea berii a reprezentat o parte atât de mare a partajării graniței cu COVID-19 din 2020, este potrivit ca două fabrici de bere, câte una de fiecare parte a graniței, să colaboreze. Proiectul de parteneriat Borderless Golden Ale a fost dezvoltat de fabuloasa berărie locală Reservoir Dogs, alături de omologii italieni Antica Contea de peste graniță, în Gorizia. Acești nonconformiști, obsedați de hamei, îmbrățișează cea mai recentă tehnologie pentru a-și valorifica viziunea excentrică pentru fabricarea berii, dar folosesc și modele ale artiștilor locali pentru a-și împodobi numeroasele cuvée, stimulând un sentiment de comunitate. Tap Room, frumos amenajat, are nu mai puțin de 15 beri la draft și un număr aparent nelimitat de beri îmbuteliate, stouts și cidru. În timpul festivalurilor din oraș, barul va fi atât de lung, încât unele beri vor fi vândute de la același bar, dar în țări diferite.
„Este o provocare uriașă”, recunoaște Agrež, „pentru că vorbim despre două țări diferite și, desigur, fiecare țară are propriile reguli specifice. Dar de aceea, chiar și pe parcursul acestui proiect există o voință puternică prin care încercăm să facem totul mai ușor, mai ales pentru viața oamenilor obișnuiți… dar și pe partea de afaceri, pe partea de proiect, cum să facem mai ușor unificarea acestor procese unele proiectelor noastre și sperăm că acesta va fi un moment de început din care se dezvoltă și alte lucruri, care să facă totul mai ușor pentru toată lumea din această regiune.”
Gorizia și Nova Gorica – „fără frontiere”
Cu un slogan în contrast puternic cu o Uniune Europeană care asistă tot mai mult la reintroducerea granițelor dintre țările membre, cele două orașe tăiate de granița dintre Italia și Slovenia au prezentat pe 26 noiembrie 2024 programul oficial Go!2025, Nova Gorica-Gorizia Capitală Culturală Europeană 2025. „Scopul este de a face granița cât mai invizibilă posibil”, a început Marko Rusjan, ministrul adjunct al Culturii din Slovenia, la evenimentul de prezentare. Alături de el a fost directorul GO!2025, Mija Lorbek, care a ținut să sublinieze că „programul Capitala Culturală Europeană nu este doar un titlu, este o recunoaștere, un simbol al valorilor europene, al credinței noastre că cultura nu este doar o oglindă a societății, ci o forță care mișcă și construiește.” Astfel, în timp ce la granița italo-slovenă care străbate orașul, „din păcate revedem soldați”, prima Capitală Culturală Europeană transfrontalieră devine „un simbol al cooperării și al valorilor europene”.
Începând cu ceremonia de deschidere, care va avea loc pe 8 februarie, o „paradă transfrontalieră”, un alai care va uni simbolic cele două gări, cea italiană din Gorizia și cea slovenă din Nova Gorica. Punctul de sosire al marșului, piața stației Nova Gorica, este acea Piață Transalpină – denumită Piața Europei, când Ljubljana a aderat la UE în 2004 – simbol al integrării celor două suflete ale orașului. Acolo se află celebra placă de piatră care marchează granița dintre cele două țări. Ceremonia, în piața remodelată pentru această ocazie, va fi promotorul a peste 140 de evenimente, care vor avea loc pe tot parcursul anului, inclusiv concerte ale unor soliști și trupe ca 30 Seconds To Mars, Robbie Williams, Sting și Alanis Morissette. Stojan Pelko, director de program al GO!2025, a promis că va avea loc „câte o premieră în fiecare lună”. În general, 2025 Noua Capitală Culturală a UE Gorica-Gorizia va fi marcată de trei evenimente culturale majore, redenumite Stop the city, în care cele două orașe vor fi închise traficului și deschise pentru mii de vizitatori. De la 1 până pe 9 mai, Săptămâna Europei va fi sărbătorită cu o renaștere europeană a tradiționalului Marș al Prieteniei, care leagă în fiecare an străzile și piețele celor două orașe timp de aproape jumătate de secol. Inaugurarea noului cartier cultural al Nova Gorica, unde va fi găzduită de Epic, platforma europeană de interpretare a secolului XX, programată pentru 9 mai. În perioada 26–28 septembrie va veni rândul „Aromelor fără frontiere”, în care târgul tradițional de specialități culinare locale și internaționale se va îmbogăți cu noi concepte culinare legate de tema granițelor și experiențelor transfrontaliere. În cele din urmă, marea finală este programată în perioada 1–5 decembrie, când, pentru prima dată, cele două orașe vor fi iluminate cu aceleași lumini de Crăciun la Ceremonia de Închidere. Un alt punct culminant va fi Walk for Europe de la 1 mai până la 9 mai, Ziua Europei. Evenimentul de mai multe zile va cuprinde plimbări „de prietenie” și plimbări pe traseele păcii din Valea Soča, comemorarea câmpurilor de luptă din Primul Război Mondial. Vizitatorii vor putea vedea, de asemenea, opere de artă pe care Zoran Mušič (1909-2005) le-a creat în lagărul de concentrare de la Dachau și un documentar despre amintirile din copilărie din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, povestite de locuitorii care încă trăiesc pe cele două părți ale graniței. Gastronomii se vor bucura de Gusturi fără frontiere, deoarece cel mai mare festival gastronomic din regiune se extinde de ambele părți ale graniței pentru prima dată între 26 și 28 septembrie. Capitala Culturală Europeană se va încheia în decembrie 2025 cu Festivalul Luminilor.
Proiectul, construit pe parcursul a opt ani, se va învârti în jurul a patru piloni tematici și narativi, după cum a subliniat managerul Stojan Pelko – Război și pace, Crearea noului, Contrabandiști și Foarte verde. Patru componente care urmăresc istoria și geografia acestui teritoriu de graniță, dar din care nu vor lipsi oferte de perspective de actualitate. Coordonatorul sufletelor italiene și slovene ale celor două orașe este Grupul European de Cooperare Teritorială (GECT), un organism public italian fondat în 2011 de Gorizia, Nova Gorica și Sempeter-Vrtojba. O organizație „transfrontalieră”, a subliniat directorul Romina Kocina, compusă din oameni de pe ambele părți ale graniței. GECT, de exemplu, a gestionat proiectul de renovare a Pieței Transalpine. Și alte 56 de proiecte transfrontaliere, finanțate cu peste 9 milioane EUR din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și prin cofinanțare națională italiană.
Se vor întâmpla atât de multe de-a lungul anului, încât evenimentele nu vor avea loc doar în muzee, săli de concerte și teatre, ci mai ales în exterior și adesea în locuri la care oamenii s-ar aștepta cel mai puțin. Gara Nova Gorica va fi transformată într-un hotel spa, unde publicul se va putea bucura de opera lui Gioachino Rossini Il Viaggio a Reims, virtuozul pianist Alexander Gadijev îi va captiva pe participanți cu melodiile sale sub Podul Solkan, cariera Solkan din apropiere va servi drept scenă de dans pentru incredibilii dansatori de la MN Dance Company, în timp ce pasionații de teatru vor fi fascinați de „dodecalogia” lui Tomi Janežič. Unul dintre proiectele majore va fi o serie de 12 producții interconectate ale mai multor companii de teatru dedicate vieții oamenilor din Europa Centrală în secolul XX. Intitulat Dodecalogy 1972-1983, omnibusul a fost creat de regizorul Tomi Janežič și produs de SNG Nova Gorica, Teatrul Tineretului din Ljubljana, Teatrul Dramatic Ivano-Frankivsk, Teatrul German de Stat Timișoara și Centrul de Creație Krušče. Fiecare producție este dedicată unui singur an între 1972 și 1983, dar datorită experiențelor și poveștilor spuse de personaje, omnibusul cuprinde întregul secol XX. În fiecare lună, din ianuarie până în decembrie, se va realiza o producție individuală, începând cu 1972, instalație menită să fie trăită de spectatori individual, și terminând cu 1983, urmând să fie montată pe un stadion cu o capacitate de 2.200 de persoane în decembrie.
Autor: Alina Andrei, RADOR RADIO ROMANIA
https://www.bbc.com/travel/article/20241213-nova-gorica-europes-first-borderless-capital-of-culture
https://www.go2025.eu/en/about
https://www.slovenia.info/en/stories/nova-gorica-and-gorizia-european-capital-of-culture-2025
