Preşedintele Klaus Iohannis şi-a anunţat demisia din funcţie din data de 12 februarie.(RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 10 februarie)/denisse
* * *
Președintele în exercițiu al României, Klaus Iohannis, a demisionat luni din funcție, înaintea unui plan al partidelor parlamentare de extremă dreapta de opoziție de a-l demite. Curtea Supremă a României a declarat că Iohannis, al cărui al doilea și ultim mandat a expirat pe 21 decembrie, ar trebui să rămână până când înlocuitorul său va fi ales, după ce a anulat scrutinul prezidențial pe fondul suspiciunilor de intervenție rusească. (REUTERS – 10 februarie)/cstoica/denisse
* * *
*Acest conținut a fost creat în Rusia şi necesită să fie verificat din alte surse media independente
RADOR RADIO ROMÂNIA (10 februarie) – Președintele României, Klaus Iohannis, va demisiona pe 12 februarie, se precizează în declarația sa, care a fost difuzată de principalele mass-media din România. „Astăzi, Parlamentul României a inițiat o procedură de suspendare a președintelui din funcție” – a spus acesta, calificând demersul ca fiind neîntemeiat. „În câteva zile, Parlamentul român va vota suspendarea mea, iar România va intra în stare de criză, pentru că va începe un referendum privind demisia președintelui” – se afirmă în textul declaraţiei. Discursul președintelui român a fost difuzat de principalele mass-media din România. Klaus Iohannis prevede o divizare în societatea românească şi nimeni din străinătate nu va înțelege de ce a fost întreprins acest demers, din moment ce sunt deja în curs pregătirile pentru alegerile prezidențiale. „Practic, toată lumea va râde de noi” – consideră preşedintele român. „Pentru a scuti România și cetățenii români de această criză, de o evoluție atât de inutilă și negativă, îmi dau demisia din funcția de președinte” – a spus acesta, adăugând că „voi pleca din funcţie poimâine, 12 februarie”.
De ce este necesară demiterea președintelui în funcție?
După ce Partidul Oamenilor Tineri, de opoziție parlamentară, a inițiat pentru a treia oară o procedură de suspendare împotriva președintelui, conducerea parlamentară a decis să înceapă, marţi, discutarea acestei cereri. Formal, opoziția contestă decizia lui Iohannis, confirmată de Curtea Constituțională, de a rămâne în funcție până la depunerea jurământului unui nou președinte, deși mandatul acestuia a expirat pe 21 decembrie. De altfel, în România se observă un conflict între globaliștii aflați la putere, în frunte cu Iohannis, și naționaliștii cu putere în creștere, motivul căruia a fost anularea rezultatelor alegerilor prezidențiale, al căror prim tur a avut loc pe 24 noiembrie. Astfel, demersul de suspendare a preşedintelui este susţinut de opoziţia suveranistă din Parlamentul României – Alianţa pentru Unirea Românilor, SOS România, Partidul Oamenilor Tineri, precum şi Uniunea Salvaţi România, de centru-dreapta. Așa-zisele partide pro-europene ale coaliției de guvernământ – Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL) și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România – sunt împotriva demisiei președintelui. În urma demisiei președintelui, președintele Senatului, Ilie Bolojan (PNL), va deveni șef interimar al statului.
Despre alegerile prezidențiale din România
Pe 24 noiembrie 2024, în România a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale, în urma căruia candidatul independent Călin Georgescu a câștigat cu 22,94% din voturi. Locul doi cu 19,18% i-a revenit liderului Uniunii Salvaţi România, de centru-dreapta, Elena Lasconi. Aceştia urmau să se înfrunte în al doilea tur al alegerilor, pe 8 decembrie. Cu toate acestea, pe 6 decembrie, Curtea Constituțională a României a anulat întregul proces electoral, a dispus organizarea de noi alegeri, inclusiv a campaniei electorale, și a confirmat că Iohannis va continua să fie președinte până la depunerea jurământului unui nou șef de stat. Decizia a fost luată după ce serviciile de informații române au desecretizat documente din care rezultă că Georgescu și-a finanțat ilegal campania electorală, că au avut loc atacuri de hackeri asupra infrastructurii digitale utilizate în procesul electoral și că Federația Rusă ar fi întreprins chipurile unele „acțiuni hibride” împotriva ţării. Georgescu şi Lasconi au criticat aspru decizia Curţii Constituţionale şi cer ca procesul electoral să fie reluat din punctul în care a fost întrerupt, adică de la al doilea tur de scrutin. Guvernul a luat act de decizia Curții Constituționale și a stabilit noi date pentru reluarea alegerilor prezidențiale pentru 4 și 18 mai. (https://tass.ru/mezhdunarodnaya-panorama/23100077) (www.tass.ru – 10 februarie)/ssirbu/denisse
* * *
RADOR RADIO ROMĂNIA (10 februarie) – Președintele României, Klaus Iohannis, și-a anunțat demisia, relatează presa regională, după ce parlamentul român a inițiat procedura de organizare a unui referendum popular în vederea suspendării sale.
Mandatul lui Iohannis expirase pe 21 decembrie, dar fusese prelungit cu titlu interimar, până la numirea succesorului său, după haosul alegerilor prezidențiale de la sfârșitul anului, cu anularea primului tur de către Curtea Constituțională din cauza ingerinței Rusiei în votul care a cunoscut succesul surprinzător în primul tur al extremistului de dreapta pro-rus, Călin Georgescu.
Anunțându-și demisia, liberalul Iohannis a vorbit despre „un act necesar pentru a scoate România și cetățenii săi din această criză politică inutilă și negativă. Voi părăsi funcția de președinte pe 12 februarie. Dumnezeu să ocrotească România”.
Constituția României prevede ca, în cazul în care funcția de președinte rămâne vacantă, din cauza demisiei sau a neîncrederii parlamentului, postul să fie ocupat interimar, potrivit art. 98, fie de președintele Senatului, fie de cel al Camerei Deputaților. Noile alegeri prezidențiale din România sunt programate în data de 4 mai.(www.ansa.it- 10 februarie)/cpaunel/denisse
