Primele detalii ale discuțiilor pentru pace în Ucraina sunt analizate pe larg de presa internațională. ”Trump schiţează împreună cu Putin un plan de pace pentru Ucraina favorabil Moscovei”, titrează Le Point, detaliind că preşedintele american, care a vorbit cu omologul său rus, consideră „nerealistă” revenirea Ucrainei la frontierele de dinainte de război, iar apartenenţa Kievului la NATO „nepractică”. ”Telefonul lui Trump la Putin alarmează Europa și șochează Ucraina”, titrează Washington Post, în timp ce New York Times notează îngrijorarea reflectată de unii miniștri ai apărării din cadrul NATO cum că SUA și Rusia i-ar putea conferi Ucrainei și președintelui acesteia un rol marginal în aceste negocieri. Sub titlul ”Washingtonul „abandonează” Ucraina și o dată cu ea și Europa”, Courrier International trece în revistă reacțiile presei de pe Bătrânul Continent. BBC observă un ”val de nervozitate pe continentul european”, în timp ce Politico notează că inițial ”diplomaţii europeni au părut că nu știu cum să reacționeze” la anunțurile Washingtonului. ”Adevărul brutal este că – cel puțin la nivelul Uniunii Europene – relațiile cu noua Casă Albă sunt atât de proaste încât sunt practic inexistente”, explică Politico. Apoi, șefii diplomației din șase țări europene și din Ucraina au dat publicităţii un comunicat comun în care afirmă că Europa și Kievul trebuie să participe la negocieri, iar ”Ucraina trebuie să aibă garanții puternice de securitate”, transmite Süddeutsche Zeitung.
”Sub semnul distanțării SUA” se va desfășura și Conferința pentru Securitate de la Munchen, consideră Jornal Economico. Ziarul portughez anticipează că evenimentul care începe vineri și care este cel mai important forum din lume în ceea ce privește politica de securitate, ”nu se va desfășura în armonia argumentativă care îl caracterizează de obicei, ci, în final, deosebirile și intensificarea divergențelor dintre Uniunea Europeană și Statele Unite vor redeveni evidente”, după ce ”de la învestirea lui Donald Trump ca președinte al Statelor Unite, relațiile țării sale cu Europa – și în special cu Uniunea Europeană – au înregistrat o creștere accentuată a tensiunii”. Și totuși ”nu este o surpriză totală”, consideră cotidianul belgian Le Soir, comentând că ”europenii înșiși sunt de mult timp de acord că trebuie să facă mai mult pentru apărarea lor și să încerce un început de emancipare”.
Într-un articol de opinie publicat în The Guardian, istoricul și editorialistul Timothy Garton Ash face o paralelă între planul de pace al lui Donald Trump în Ucraina și acordul de la München din 1938 prin care Marea Britanie și Franța au cedat Cehoslovacia Germaniei naziste și avertizează că o negociere doar între SUA și Rusia ar putea avea ca efect o nouă Ialta, în care mari puteri ar decide soarta unor țări europene peste capul lor. De aceea ”Conferința de securitate de la München din acest weekend trebuie să fie începutul unei riposte europene la Munchen-ul lui Trump”, consideră Timothy Garton Ash, venind și cu o perspectivă mai optimistă. ”Există o diferență uriașă între Europa de acum și Europa de la momentul Acordului de la München și al Conferinței de la Ialta. Europa de astăzi este bogată, liberă, democratică și reprezintă o comunitate strâns integrată de parteneri și aliați”. Chiar dacă este ”divizată și confuză cu privire la cea mai bună cale de urmat pentru Ucraina” ”printr-o coaliție suficient de determinată de țări dispuse și capabile, inclusiv Marea Britanie, Europa poate încă permite Ucrainei să stabilizeze linia frontului, să reziste economic și, în cele din urmă, să ajungă să negocieze de pe o poziție forță, și nu de pe una de slăbiciune”, mai consideră editorialistul The Guardian.
La Libre Belgique notează că în contextul invaziei Rusiei în Ucraina, drone rusești au intrat în spațiul aerian moldovenesc și românesc. Potrivit poliției de frontieră din Republica Moldova, două drone au căzut pe câmpurile din sudul țării, lângă granița cu teritoriul ucrainean, fără a se înregistra persoane rănite, iar în România, Ministerul Apărării a anunțat că o țintă aeriană a traversat „pentru scurt timp” spațiul aerian în apropierea orașului ucrainean Reni de pe malul Dunării și apoi s-a îndreptat spre Ucraina, detaliază cotidianul belgian. Potrivit Jurnal de Chișinău, oamenii din zona în care au căzut dronele rusești susțin că exploziile au fost puternice de ”s-au zguduit ferestrele”. Ministerul moldovean de Externe l-a convocat pe ambasadorul Rusiei și i-a pus în față fragmente din dronele căzute, relatează Ziarul de Gardă, adăugând și că autoritățile moldovene au decis să sisteze activitatea Centrului Cultural Rus, considerat, potrivit Ziarului Național.md, drept ”o extensie a serviciilor speciale ruse”. Replica Moscovei nu s-a lăsat așteptată, catalogând acțiunea drept ”un pas cinic” care ”demonstrează indiferența elitelor actuale față de interesele și nevoile unui număr mare de cetățeni moldoveni”, ”care se străduiesc să studieze limba, cultura și istoria rusă în ciuda rusofobiei promovate” de Chișinău, după cum transmite agenția rusă Tass. Conform comunicatului Ambasadei Rusiei ”oficialii de la Chișinău continuă să crească gradul tensiunii și să distrugă legăturile tradiționale cu țara noastră”, mai transmite Tass.
În final, redăm câteva fragmente din declarațiile făcute pentru Euobserver de James Appathurei, adjunctul secretarului general al NATO responsabil cu războiul hibrid, care avertizează că ”măsluirea clandestină de către Rusia a unor alegeri din UE e mai subversivă decât orice fel de ajutor extern fățiș pentru populiștii filoruși”. Descriind modul de operare al Rusiei la alegerile românești din noiembrie, James Appathurei, a declarat: „Ce am văzut în România sunt conturi pe rețelele sociale lăsate într-o hibernare îndelungată, create acolo cu ani în urmă, activate, neatribuite, dar utilizate pentru a influența rezultatul”. „Bani plătiți unor micro-influenceri, știi, oameni care au 2.000 de abonați, 100 de abonați, 5.000 de abonați, dar [plătești – n.trad.] 10.000 de felul acesta”, astfel încât atunci când fac recenzie la farduri și ce mai fac ei pe acolo să intercaleze și o propoziție favorabilă [candidatului filorus – n.a.]. „Deci așa ceva e înșelăciune. Aceasta e o campanie amplă pregătită dinainte pentru a afecta clandestin un scrutin”, a declarat adjunctul secretarului general al NATO responsabil cu războiul hibrid pentru EUobserver. (Carolina Ciulu)/cciulu/dsirbu
RADOR RADIO ROMÂNIA (14 februarie)
