RADOR (12 martie 2025) – “Toate privirile se îndreaptă spre Rusia”, după ce Kievul a susținut propunerea americană de încetare a focului, scrie Courrier International în urma unei noi întâlniri dintre reprezentanți ai Ucrainei și ai Statelor Unite. ”La zece zile de la ’cearta’ dintre președintele american, Donald Trump, și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în Biroul Oval, Ucraina a acceptat o propunere americană de încetare a focului de treizeci de zile în războiul cu Moscova, care a determinat Washingtonul să restabilească ajutorul militar și partajarea informațiilor cu Kievul”.
„Se pare că a venit momentul să testăm intențiile Moscovei în public”, observă BBC. „Odată cu reluarea imediată a partajării informațiilor și a asistenței de securitate din partea Statelor Unite către Ucraina, după o suspendare care a durat doar câteva zile, acum Rusia ar putea simți presiunea”. Întâlnirea din Arabia Saudită dintre SUA și Ucraina „pare a fi o resetare oportună după turbulențele din ultimele zile”, apreciază BBC. Dar avertizează că „acest lucru nu înseamnă că Statele Unite și Ucraina sunt deplin de acord cu privire la calea de urmat”.
„Visul de pace al lui Trump în Ucraina trebuie acum să se confrunte cu realitatea rusă”, avertizează CNN. Canalul american estimează că „Vladimir Putin va accepta probabil o formă de pace” pentru „a păstra iluzia că este partenerul lui Trump în această chestiune”. Dar se îndoiește de buna credință a președintelui rus. „Faptele observate în ultimul deceniu ar trebui să îndemne la pesimism, iar înșelăciunea a fost aproape în întregime unilaterală”, notează CNN în analiza sa. Și enumeră: „Rusia a invadat Crimeea în 2014, dar a susținut că nu a făcut acest lucru. Rusia a fost de acord cu încetarea focului în 2015 și, în primele zile, a ocupat orașul ucrainean Debaltseve. Rusia a spus că nu va lansa o invazie pe scară largă a Ucrainei în 2022, dar a făcut-o. Rusia a spus inițial că nu folosește deţinuţi pe linia frontului, dar astăzi unele dintre închisorile sale sunt aproape goale”. Deşi „o încetare a focului de 30 de zile este, fără ezitare, o veste bună, la prima vedere”, CNN vede un risc clar „ca aceasta să fie încălcată, probabil din cauza acțiunilor Rusiei, pentru ca Trump să creadă în mod eronat că Ucraina este de vină că i-a stricat pacea și ca ajutorul Ucrainei să fie din nou înghețat, de data aceasta cu o latură mai vindicativă, deoarece a fost considerată agresor”.
„Probabil că Vladimir Putin nu mai râde” după anunțul făcut de ucraineni în legătură cu armistițiul susținut de Statele Unite, citim într-un articol de opinie publicat în The Telegraph. „Anunțul că ucrainenii au acceptat un armistițiu de 30 de zile în schimbul reluării ajutorului militar, inclusiv schimbul de informații secrete, a plasat acum limpede mingea în terenul Rusiei. Amenințarea care i-a fost transmisă acesteia e: ’acceptați armistițiul sau SUA îi vor înarma pe ucraineni până-n dinți, iar voi veți pierde’. Președintele Trump vrea să rămână în istorie cu calitatea de laureat al Premiului Nobel pentru Pace. O realizare pe care n-o poate obține decât în mandatul actual, cu două acorduri de pace pe masă, Ucraina și Gaza, ce par a avea șanse de reușită – ambele fiind oferte care nu pot fi refuzate. Nu va fi sub nici o formă o pace perfectă, dar omorurile vor înceta”.
În timpul unor discuții avute cu președintele turc Recep Tayyip Erdoğan, miercuri, la Ankara, prim-ministrul polonez Donald Tusk a îndemnat Turcia să joace un rol-cheie în orice proces de pace pentru Ucraina, informează Reuters. „I-am transmis președintelui Erdoğan o propunere clară ca Turcia să își asume cea mai mare co-responsabilitate posibilă pentru procesul de pace, garantând stabilitatea și securitatea în întreaga noastră regiune”, a declarat Tusk la o conferință de presă comună cu liderul turc. Erdoğan a declarat că decizia Ucrainei de a sprijini propunerea de încetare a focului este pozitivă. „Ne așteptăm ca Rusia să răspundă acestui pas pozitiv în același mod”, a spus Erdoğan. „Dacă cele mai recente evoluții readuc Rusia și Ucraina la masa negocierilor, suntem pregătiți să oferim tot sprijinul, inclusiv găzduirea discuțiilor”, a adăugat el.
În Groenlanda, insulă arctică pe care Donald Trump o dorește pentru Statele Unite, alegerile legislative au fost marcate de un succes al naționaliștilor, care cer o declarare rapidă a independenței față de Danemarca. Potrivit unor rezultate oficiale citate de France 24, „democrații, un partid favorabil independenței, au câștigat 29,9% din voturi, mai mult decât triplu față de scorul obținut la alegerile precedente din 2021. Niciodată până acum alegerile din Groenlanda nu au avut un asemenea impact internațional, o consecință a obiectivelor președintelui american care vrea să preia controlul asupra teritoriului agitând alternativ morcovul și bățul. Poate un semn al efectului Trump, prezența la vot a fost mare, de peste 70%. În proporţie de aproape 90% inuiţi, groenlandezii deplâng faptul că au fost tratați istoric ca cetățeni de rangul doi de către fosta putere colonială.
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)/fmatei/ilapadat
