Blocarea pe cale judiciară a candidatului de extremă dreaptă ”propulsat de ruși” din România provoacă o polarizare fără precedent în țară. Pe ce s-a bazat? S-ar putea întoarce ca un bumerang?
KATHIMERINI (Grecia), 28 martie 2025 – „Dacă democrația voastră poate fi distrusă printr-o publicitate digitală de 100.000 de dolari de către o țară străină, atunci nu a fost prea puternică de la început. Dacă în Europa fugiți de frica alegătorilor voștri, America nu poate face nimic pentru voi”, a spus vicepreședintele SUA J.D. Vance, pe un ton moralizator. El vorbea de la tribuna Conferinței de la München, lansând lovituri împotriva deciziei autorităților române de a anula rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale și de a impune repetarea votului, excluzând candidatura lui Călin Georgescu, care a primit cel mai mare procent de voturi.
Chiar dacă „adjunctul” lui Donald Trump nu a fost consecvent cu percepția care guvernează Partidul Republican cu privire la procesele electorale, după ce a încercat să anuleze prin violență rezultatele alegerilor americane din 2020, el a profitat de ocazie pentru a provoca Europa și pentru a răsplăti zelul românului care îi împărtășește ideile ca susținător fanatic al curentului „Make America Great Again”.
Cel care a dat totul peste cap
Puțin cunoscut până de curând, Călin Georgescu este acum o vedetă a dreptei populiste din Romania. A dat peste cap peisajul politic al țării după ce, contrazicând sondajele, l-a învins pe actualul premier Marcel Ciolacu – care după rezultatul alegerilor a demisionat de la șefia Partidului Social Democrat – și ar fi urmat ca în turul al doilea, Georgescu să se confrunte cu reformista Elena Lasconi, de la formațiunea Uniunea Salvați România. A intervenit însă decizia Curții Constituționale a României, care a anulat alegerea lui Georgescu după acuzații de încălcări ale procesului electoral, și mai ales de ingerință din partea Rusiei.
A fost o reacție abuzivă a instituțiilor sau o apărare necesară a democrației? Și cât este de posibil să aibă efectul contrar celui așteptat? „A fost ceea ce am putea numi „ultima soluție” într-un mecanism de protecție constituțională, cu scopul de a salva democrația. Când Curțile Constituționale au fost inventate în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial, scopul lor precis a fost de a opri deraierea regimului democratic în asemenea circumstanțe speciale, în care nu se mai poate face nimic altceva. Acum a fost cazul unei manipulări a alegerilor prin intervenția unei puteri străine ostile și în favoarea unui candidat care declară în mod explicit că va suspenda instituțiile democratice și care elogiază foste figuri fasciste din România”, subliniază Cristian Andrei, consultant politic și șeful The Political Rating Agency, cu sediul la București, pentru Kathimerini. El crede că decizia instanței nu va crește și mai mult sprijinul pentru Georgescu.
Prezentând starea de spirit din capitala României, el transmite o imagine de calm după „incidentele izolate” înregistrate din partea susținătorilor candidatului exclus la auzul deciziei instanței. El a explicat că nemulțumirea politică față de partidele sistemice, nemulțumire care a permis ascensiunea fulminantă a lui Georgescu, nu are caracteristici violente – nu există o mișcare politică în măsură să se coalizeze cu o agendă clară în jurul unei persoane care, în realitate, a reușit să capitalizeze nemulțumirea, utilizând practici ilicite care au fost considerate ilegale.
Autoreținere
„Mesajul lui Georgescu nu a fost unul care să inflameze. A părut mai mult cu cineva care a acceptat decizia, cel puțin. Nu a făcut apel la proteste și nici nu a încurajat vreo revoltă împotriva autorităților. Toată lumea așteaptă acum să vadă cine va reprezenta blocul dreptei radicale la alegerile prezidențiale”, subliniază pentru Kathimerini Radu Magdin, un alt analist politic din România, menționând că decizia a fost una consecventă – și mai degrabă previzibilă – cu deciziile judecătorești anterioare. În luna octombrie, candidatei populiste de dreapta Diana Șoșoacă i s-a interzis să candideze la alegeri. Această evoluție alimentează însă polarizarea pe scena politică a țării și cu siguranță va avea un impact uriaș asupra alegerilor repetate, care sunt programate pentru luna mai.
Între timp, este așteptată motivarea detaliată a deciziei de către instanță. Una dintre întrebări este în ce măsură există dovezi solide că Georgescu este finanțat de Rusia. „Există indicii clare că și-a finanțat ilegal campania prezidențială, în ciuda faptului că a raportat oficial zero cheltuieli. A primit sprijin financiar de la diverse figuri tenebroase, sprijin pe care nu l-a dezvăluit, așa cum prevede legea. De asemenea, este evident că unii dintre susținătorii și finanțatorii săi apropiați au legături cu Rusia și cu interesele rusești. Chiar dacă nu aș merge atât de departe încât să-l numesc un candidat rus, este foarte neobișnuit ca un candidat la președinția României să primească sprijin din partea Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR), din partea lui Dmitri Peskov și a altor ruși cu influență. Este evident că Rusia a exploatat polarizarea socială din România pentru a configura alegerile ca o opțiune între Est și Vest”, a spus Radu Magdin pentru Kathimerini.
I-am adresat aceeași întrebare și lui Cristian Andrei: „Diverse investigații atât ale serviciilor de informații, cât și ale mass-media, din România și Europa, au arătat legături care trimit spre Rusia, cu privire la surse de bani pentru campaniile sale de pe TikTok și cu unii dintre colaboratorii săi apropiați. Dar este complicat de dovedit astfel de fapte până la sursa banilor. Dar poate cel mai important factor este că punctele cheie și narațiunile discursului său se aliniază 100% cu propaganda rusă – a se vedea „România este o colonie a Occidentului”.
Mijloacele de influență
TikTok a fost în centrul scandalului încă din primul moment. Contul lui Georgescu de pe platformă are peste 4 milioane de like-uri și aproape 700.000 de urmăritori. Potrivit unor rapoarte, contul acestui candidat, care a câștigat o atractivitate și popularitate enormă în săptămânile dinaintea primului tur al alegerilor, a prezentat o creștere bruscă ce ridică suspiciuni de promovare artificială. Promovările sale au crescut cu 52 de milioane cu câteva zile înainte de vot. După victoria sa electorală, un alt cont TikTok – cu aproape 2 milioane de like-uri – a fost șters. Postările de pe acest cont au vizat exclusiv momente din activitatea lui Georgescu – cum ar fi să meargă la biserică, să facă judo, să vorbească la podcasturi etc. „Am identificat preventiv și am sistat mai multe rețele de influență ascunsă, am împiedicat și eliminat zeci de mii de conturi și interacțiuni false și am blocat sute de conturi care uzurpa identitatea unor candidați la președinție – am eliminat peste 115.000 de conturi false, am blocat 400.000 de conturi spam și am blocat milioane de like-uri și urmăritori falși. Contracarând operațiuni secrete de influență, printre altele, am identificat o rețea de 22 de conturi care funcționau din România și care au încercat să țintească publicul român pentru a răspândi dezinformare și a promova narațiuni care criticau guvernul român – am raportat acest lucru în mod transparent în luna septembrie. De asemenea, la sfârşitul lunii noiembrie, am întrerupt o reţea de 78 de conturi care operau din România cu 1.781 de urmăritori care au încercat să-l promoveze pe candidatul Călin Georgescu. Între timp, în septembrie am luat măsuri globale împotriva unei rețele clandestine legate de Sputnik Media, iar în noiembrie am eliminat 11 conturi care vizau publicul românesc și moldovenesc”, a declarat pentru Kathimerini, șeful pentru relații guvernamentale al TikTok pentru Europa de Sud, Enrico Bellini.
Golul
Dar care au fost motivele mai profunde care au dus la popularitatea lui Georgescu? Care sunt golurile politice pe care a ajuns să le umple în raport cu cerințele reale ale opiniei publice din România? „Există o mare nemulțumire față de politică în general, care creează o criză de reprezentare de către partidele politice mai vechi. Sistemul politic nu mai „vorbește” cu mulți români. Există un mare „centru politic” – o clasă de mijloc, dacă vreți – care nu este reprezentat și riscă să fie radicalizat de astfel de falși profeți. Și la aceasta se adaugă și alte părți mari ale societății care sunt deja marginalizate și tind să voteze pentru populiști și extremiști”, ne-a spus Cristian Andrei. La rândul său, Radu Magdin subliniază și „moștenirea istorică a României în ceea ce privește mișcările de extremă dreaptă, în special în perioada interbelică, care a oferit teren fertil pentru ca retorica lui Georgescu să capete tracțiune”.
Este așteptată lista finală a candidaților care vor participa la alegerile repetate din luni mai pentru a vedea cine îl va înlocui pe Georgescu în blocul dreptei radicale populiste. Nu este clar încă ce candidat va susține și ce rol poate juca în campania electorală. Cert este că în circumstanțele actuale nu există o candidatură covârșitor puternică, ceea ce contribuie la un peisaj politic fragmentat – de aici și pronosticurile dificile cu privire la cei care vor revendica președinția în turul doi. Se estimează că înlocuitorul lui Georgescu are șanse mari de a câștiga primul tur în calitate de continuator al mesajului acestuia, iar în turul doi îl va înfrunta pe unul dintre candidații blocului democratic, printre care candidatul coaliției de guvernare Crin Antonescu, primarul independent al Bucureștiului Nicușor Dan, șefa USR Elena Lasconi și fostul premier social-democrat Victor Ponta.
„Anatomia” României
Populația: 19 milioane
PIB: 360 miliarde de dolari
Creștere economică: 0,9%
Inflație: 5%
Șomaj: 5,3%
Datorie: 53% din PIB
Salariul mediu brut: 1.800 de dolari
________________________________________________________________________
Fotografia centrală: O susținătoare a lui Călin Georgescu vizibil dezamăgită, după respingerea definitivă, marți, a candidaturii sale de către Curtea Constituțională a României. Georgescu însuși nu a făcut apel la proteste și nici nu a încurajat vreo revoltă împotriva autorităților. Rămâne acum de văzut cine va reprezenta blocul dreptei radicale la alegerile prezidențiale repetate din luna mai.
Articol de Vasilis Kostoulas
https://www.kathimerini.gr/world/563515945/roymania-o-epikindynos-apokefalismos-toy-doyreioy-ippoy/
Traducerea: Carolina Ciulu/RADOR RADIO ROMÂNIA
