Dr. Chris van Tulleken
Autor:Alexandru Eduard Balaci
Introducere
Ce sunt alimentele ultra-procesate și care sunt efectele asupra corpului uman sunt doar câteva întrebări pe care Chris van Tulleken le argumentează în paginile volumului, pornind de la obiceiurile alimentare considerate „sănătoase” în zilele noastre. Chris Van Tulleken a absolvit Facultatea de Medicină din Oxford și are un doctorat în virusologie, identificarea și combaterea bolilor cu transmitere rapidă, ceea ce îi oferă pregătirea necesară pentru a discuta despre problemele alimentației moderne și cum mâncarea ne afectează comportamentul cotidian. Cartea se adresează tuturor persoanelor interesate de riscurile ridicate de alimentația necorespunzătoare.
Mâncarea, o problemă internațională?
Chris Van Tulleken a lucrat în industria alimentară britanică și a derulat mai multe cercetări asupra conservanților și potențiatorilor alimentari folosiți în alimentele din magazine. Pentru a înțelege efectele alimentelor procesate asupra corpului uman, Van Tulleken a făcut un experiment alimentar propriu, consumând alimente procesate de 3-4 ori pe zi, pe o perioadă de câteva luni. Prin acest experiment, autorul a observat cum alimentele procesate reacționează asupra greutății, calității vieții, digestiei și îngrijirii personale. Primul aspect observat de autor este greutatea, care suferă modificări cu toate că alimentele ultra-procesate sunt considerate înlocuitori „sănătoși” și rapizi pentru prepararea tradițională a mâncării. În ciuda faptului că publicitatea construită de industria alimentară înfățișează mezelurile și alte alimente drept o alternativă sănătoasă, scopul observat de autor este de a înlocui, treptat, gătitul și procesul de procurare al materiei prime (n.r: legume, carne, condimente). Alimentele ultra-procesate vin, de cele mai multe ori, gata preparate și cu un gust inconfundabil, ceea ce determină consumantorul să le consume des.
În studiile sale, Tulleken a observat cum aceste tipuri de alimente stimuleză procesele creierului pentru a genera dorință și plăcere în momentul în care sunt consumate. Prin urmare, oamenii vor consuma constant doar pentru a simți plăcerea.
Dependența alimentară?
Mâncarea modernă a fost construită pentru a genera dependență și a atrage mulți consumatori, întrucât profitul, după cum argumentează Chris van Tulleken, nu presupune vânzarea la prețuri ridicate, ci acapararea pieței cu produse ieftine, care să poată fi achiziționate de oriunde. Tulleken oferă exemplul chipsurilor, care pot fi achiziționate din aproape orice magazin în Marea Britanie, lucru care creează un grup de consumatori care investesc bani în mod regulat. Dependența alimentară este un subiect care nu este discutat în mediul public întrucât industria alimentară oferă sume foarte mari pentru a nu se discuta despre acest subiect. La nivelul bolilor moderne, Tulleken argumentează că dependența de mâncare duce la apariția unor boli precum: diabet, obezitate, care conduc, totodată și la consumul de medicamente.
Alimentele, conform lui van Tulleken, au depășit stadiul de necesitate strictă pentru întreținerea corpului uman și sunt utilizate drept mecanisme pentru influențarea: stărilor mentale. Mai exact, industria alimentară sugerează că un consum de alimente poate determina apariția unui sentiment de bine, generat prin intermediul dopaminei. Acest lucru este determinat de potențiatorii de gust, care stimulează creierul și generează plăcere. Un alt studiu publicat în New York Times, sugerează că „dependența” față de alimenteze ultra-procesate și de tip fastfood și junk food, a devenit o știință a industriei alimentare iar companiile se „luptă” pentru a reuși să dezvolte cea mai consumată și căutată aromă. Pe lângă produsele pentru adulți, mâncarea „recomandată” pentru copii de industrie, care promovează consumul scăzut de zahăr, provoacă, pe termen lung, probleme cu dantura și nu asigură un raport nutrițional potrivit pentru categoria de persoane pentru care sunt realizate. Autorul menționează că aici trebuie să intervină părinții care să citească etichetele și să nu permită copiilor să cumpere ce vor doar pentru că arată bine.
Aspectul înainte de toate
Până la gust, alimentele ultraprocesate trebuie să arate bine pentru a atrage publicul, din acest motiv, industria alimentară a investit sume importante pentru promovarea aspectului. Pe baza marketingului, mâncarea ajunge în farfuriile oamenilor fără ca aceștia să știe conținutul, țara de origine și efectele pe termen lung.
În final, cartea lui Chris van Tulleken este o lucrare menită să prezinte societății riscurile alimentare la care este supusă de către industria alimentară. Prin urmare, volumul aduce un plus cercetării industriei alimentare și informații importante pentru persoanele care nu s-au specializat în ramuri conexe ale medicinei.
Bibliografie
https://www.nytimes.com/2013/02/24/magazine/the-extraordinary-science-of-junk-food.html
