Comisia Europeană a prezentat propunerea de politică de apărare pe termen lung, Cartea Albă a Apărării Europene, precum și o serie de propuneri legislative menite să faciliteze creșterea cheltuielilor militare pentru țări și să creeze o piață de apărare mai integrată în blocul comunitar, informează presa internațională. Amenințarea din partea Rusiei este principalul motor pentru consolidarea complexului militar-industrial al continentului, dar schimbările din SUA sub președintele Donald Trump forțează UE să se miște mai rapid, constată Politico. „Trebuie să cumpărăm mai mult echipamente europene, pentru că asta înseamnă consolidarea industriei europene de apărare”, a declarat președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în timp ce, în încercarea de a întări legăturile cu aliații, Bruxelles-ul a implicat în programul său țări precum Coreea de Sud și Japonia și Asociația Europeană de Liber Schimb (AELS), menționează Politico.
Companiile americane de armament ar urma să fie excluse dintr-o inițiativă de cheltuieli pentru apărare a Uniunii Europene, însă această excludere nu s-ar aplica dacă SUA ar semna un parteneriat de apărare și securitate cu Bruxelles-ul, potrivit Financial Times. Excluderea – dacă va fi agreată de statele membre ale UE – se va extinde și la companiile de arme din Marea Britanie și Turcia, completează ziarul britanic. Mișcarea vine pe fondul unor schimbări geopolitice mai ample, inclusiv al îngrijorărilor cu privire la imprevizibilitatea politică a SUA, crede Newsweek. Pe măsură ce negocierile privind Ucraina avansează, există o urgență, dar aceasta nu este percepută în același mod în Est și în Vest, notează Courrier International. „În teorie”, „Putin ar putea ataca Franța sau Regatul Unit, dar acest lucru pare puțin probabil, având în vedere slăbiciunea armatei sale și limitele istorice ale „vecinătății” Rusiei, ale sferei sale de influență.”, comentează Financial Times. În Polonia, guvernul consolidează pregătirea militară și speră să-și mărească armata la 500.000 de oameni (față de 200.000 în prezent), iar în Lituania, serviciul militar, desființat în 2008, a fost reintrodus, relatează cotidianul polonez Dziennik Gazeta Prawna. Revista lituaniană IQ sugerează chiar crearea unei noi alianțe, pe care o numește „Oten”, Organizația Tratatului Europei de Nord, care să substituie NATO.
Înaintea summit-ului european de joi, de la Bruxelles, care se concentrează în special pe apărare, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a subliniat, într-un interviu pentru AFP, că amenințarea rusă privește toate statele UE, indiferent de proximitatea lor geografică față de Rusia. În privința relației Europei cu SUA, Antonio Costa a subliniat pentru AFP că această relație vine de departe și va dura mult timp. Schimbarea geopolitică din Statele Unite nu a început cu Donald Trump și s-ar putea să nu se termine cu el, așa că Europa trebuie să facă ceea ce e necesar, indiferent de conjunctura politică.
În anii următori, Statele Unite și Europa se vor confrunta cu mai multe provocări militare interconectate: descurajarea Rusiei de a ataca membrii NATO, protejarea flancului sudic al Europei de consecințele instabilității din Orientul Mijlociu și Africa, apărarea intereselor alianței în Arctica și abordarea provocării strategice pe care o reprezintă China, factorul comun de care depinde cel mai mult succesul în toate acestea fiind o bază industrială puternică de apărare, analizează Foreign Affairs. De asemenea, națiunile europene ar trebui să ia decizii pentru a-și asigura interesele și în Arctica, iar NATO are nevoie de o prezență militară mai puternică în regiune, pentru a arăta Moscovei că nu poate face pur și simplu ce vrea acolo, subliniază revista americană. Washingtonul, de asemenea, trebuie să-și revitalizeze angajamentul față de alianța transatlantică și, mai presus de toate, trebuie să clarifice faptul că umbrela nucleară a SUA rămâne în vigoare. Dar într-un astfel de moment izolaționist al politicii americane, Washingtonul poate avea nevoie ca Europa să arate valoarea durabilă a acestui parteneriat, atenționează Foreign Affairs. Dincolo de a dobândi mai multe resurse materiale, Europa trebuie să asigure alianța cu un sens reînnoit al scopului și cu claritate cu privire la obiectivele sale strategice de bază, iar națiunile europene ar trebui să accepte această provocare nu numai pentru că se tem de abandon, ci pentru că o mai mare forță colectivă le-ar spori propria pârghie pe scena mondială, conchide Foreign Affairs.
Cristina Zaharia, RADOR RADIO ROMÂNIA
