Calendarul evenimentelor, 1 aprilie – selecțiuni

EVENIMENTE INTERNE

– Parlament

• ora 12:00 – Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO – Sala de ședinte a Comisiei de Politică Economică, Sala de şedinţe a Comisiei Economice, corp B4, etaj P, cam. 28

 – Senat

* Vicepreședintele Senatului Robert-Marius Cazanciuc are o întrevedere cu președintele Curții Federale de Conturi a Braziliei Vital do Rêgo – la cabinetul Președintelui Senatului

* ora  9:00 – 16:00 – Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

• ora 8:30 – Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi – etaj 6, sala     6054
• ora 9:00 – Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională     – Corp B3, parter sala „Regina Maria” (sala 9)
• ora 10:00 – Comisia pentru administraţie publică – Sala 7029 fizic și online
• ora 10:00 – Comisia pentru agricultură, industrie alimentară si dezvoltare rurală – P1, Salonul „Dimitrie Cantemir” (Salonul Alb)
• ora 10:00 – Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială – etaj VI, sala 6001/online
• ora 10:30 – Comisia pentru politică externă – etaj 4, sala 4018 și online
• ora 10:30 – Comisia pentru regulament – etaj 2, sala C-317 și online
• ora 11:00 – Comisia pentru învățământ, știință și inovare – etaj 5, sala 5058 la sediul Senatului și online
• ora 11:00 – Comisia pentru constituţionalitate 6        6057 și online
• ora 11:30 – Comisia pentru sănătate – la Sediul Senatului (etaj 5, cam.5043) și online
• ora 12:00 – Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic – etaj 6, sala 6029
• ora 12:00 – Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări 5           5001
• ora 12:00 – Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat – etaj 4, sala 4044
• ora 13:00 – Comisia pentru românii de pretutindeni – etaj 7, sala 7032 sau online
• ora 13:30 – Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială – 1M, Sala 204 şi online
• ora 13:30 – Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții 3           3063 și on-line

– Camera Deputaților

* Activitate în Comisiile parlamentare (prezență fizică și online)

• ora 8:30 – 18:00 – Avizarea unor proiecte de legi şi propuneri legislative; documentare şi soluţionarea unor probleme repartizate comisiilor; studiu individual
• Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale – Documentare şi consultare
• Comisia pentru sănătate şi familie – Studiu individual
• Comisia pentru tineret și sport
• ora 10:00 – Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională – sala: 5156
• ora 10:00 – Comisia pentru industrii şi servicii – sala: 25, etaj 2, Corp B4 – prezenta fizică și online
• ora 10:00 – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci – sala Iuliu Maniu, nivel P, cu prezență fizică și online
• ora 10:30 – Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi – sala Mihai Viteazul format mixt
• ora 10:30 – Comisia pentru antreprenoriat şi turism – etaj P, sala de şedinţe
• ora 11:00 – Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice – Sala 29, Corp B4, etaj 1
• ora 12:00 – Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor – sala: etaj 7, cam.7077 – prezenţă fizică şi online
• ora 13:00 – Comisia pentru transporturi şi infrastructură – sala: corp B4, etaj P1, cam. 29 – Hibrid
• ora 14:00 – Comisia parlamentară a revoluţionarilor din Decembrie 1989 – sala: Cam. 25, S1, B2 și online
• ora 14:00 – Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă – sala: cam. 3150, etaj 3 – audierea lui Vasile Bănescu, membru al Consiliului Naţional al

Audiovizualului

• ora 14:00 – Comisia pentru afaceri europene – Corp B2 Parter – ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a fost invitat să prezinte stadiul negocierilor şi al propunerilor de modificare a PNRR

– Ministere

* Ministerul Finanţelor organizează licitaţie pentru o emisiune suplimentară de obligaţiuni în valoare de 75 milioane lei

– Apărare, Interne

* Eveniment de prevenire şi conştientizare organizat de Inspectoratul General al Poliţiei Române în cadrul campaniei ‘Vigilenţa face diferenţa’; vor fi prezenţi reprezentanţi ai Institutului de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii şi specialişti din cadrul DNSC, ANCOM, ARB, CNA, reprezentanţi MEC, cadre didactice şi studenţi ai Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării – ora 10:00, la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC)

* Alba Iulia: Ceremonie militară organizată de Inspectoratul de Jandarmi Alba cu ocazia împlinirii a 175 de ani de la înfiinţarea Jandarmeriei Române (3 aprilie) – ora 11:00, la sediul instituţiei, str. Al.I. Cuza nr.18

 – Alegeri

* Constanţa: Candidatul Alianţei Electorale ‘România Înainte’, Crin Antonescu, efectuează o vizită în municipiu. Din program:

• ora 13:30 – întâlnire cu echipele de campanie şi liderii din administraţia judeţeană – la Centrul Multifuncţional ‘Jean Constantin’, bd. Ferdinand nr. 56
• ora 15:30 – conferinţă de presă – Hotel Bulevard, bd. Mamaia nr. 294

 – Administraţie

* Conferinţă de presă susţinută de preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Nicuşor Halici – ora 14:00, la sediul vechi al CJ, sala de şedinţe, str. Dimitrie Cantemir nr. 1

* Cluj-Napoca: Consiliul Judeţean (CJ) Cluj anunţă că oferă 3,8 milioane de lei nerambursabili pentru proiecte educaţionale, culturale şi sportive ale ONG-urilor şi entităţilor publice din judeţ. Depunerea solicitărilor de către entităţile eligibile se poate face într-un interval de 30 de zile, începând cu ziua de astăzi, 1 aprilie, şi până în ziua de miercuri, 30 aprilie, ora 24:00, în aplicaţia Ghişeul Unic

 – Juridic

* Consiliul Superior al Magistraturii: şedinţă în plen – ora 10:00; şedinţele secţiilor pentru procurori – ora 11:00 şi pentru judecători – ora 13:00

– Organizații

* Ceremonia de decernare a Premiului GDS pe anul 2024 acordat actorului Victor Rebengiuc – ora 18:00, la sediul GDS (Grupul pentru Dialog Social) din Calea Victoriei nr. 120

 – Social

* Organizaţia Salvaţi Copiii România, în parteneriat cu Comisia pentru sănătate din Senat şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, lansează aplicaţia mobilă INFOMama, proiect destinat îmbunătăţirii accesului la informaţii şi servicii medicale pentru femei însărcinate şi mame – ora 12:00, Senat, sala Avram Iancu

* Cluj-Napoca: Biblioteca Judeţeană ‘Octavian Goga’ din Cluj-Napoca organizează un curs gratuit de securitate cibernetică, adresat tinerilor de 14-20 de ani. Cursul de 20 de ore se va desfăşura în perioada 1 aprilie – 22 mai, la American Corner Cluj-Napoca – Calea Dorobanţilor 104. Participanţii vor primi o diplomă la încheierea programului de instruire, în urma realizării unei prezentări referitoare la tema cursului şi a completării unui chestionar de evaluare

* Oradea: Lansarea cărţii ‘Ecourile divorţului în viaţa copiilor’, autoare avocat dr. Iulia Maria Said, la Librăria Humanitas din Oradea – ora 17:00, str. Republicii nr. 11

* Zalău: Moment aniversar organizat de DGASPC Sălaj – Complexul de Servicii Sociale nr. 2 Zalău, cu prilejul împlinirii a 20 de ani de activitate – ora 10:00, la sediul unităţii, str. Salcâmilor nr. 1

 – Economic

* Conferinţă de presă susţinută de directorul general al Wizz Air Malta, Mauro Peneda – ora 9:15, Aeroportul Internaţional Băneasa – Aurel Vlaicu

* Conferinţă de presă pentru prezentarea evoluţiei pe piaţa berii în 2024, organizată de Berarii României – ora 9:30, Str. Ion Ghica nr.13

* Impact Hub Bucharest (IHB) şi Startarium lansează Startup Impact Lab, o iniţiativă strategică menită să susţină antreprenorii în construirea unor afaceri scalabile şi de succes, în condiţiile în care, pentru majoritatea startupurilor din România, accesul la finanţare sau la programe prin care să ajungă la investitori este o provocare continuă. Primele selecţii încep din 1 aprilie 2025 iar selecţia finală este condiţionată de disponibilitatea locurilor în spaţiul de coworking. Dacă nu mai există locuri disponibile, există şi opţiunea de a fi înscris pe o listă de aşteptare

* Dezbaterea ‘Rolul sectorului energetic în dezvoltarea economiei’, organizată de Financial Intelligence şi Federaţia ACUE, ocazie cu care este prezentat studiul ‘Impactul Economic al Investiţiilor în Reţelele de Distribuţie de Electricitate şi Gaze din România’ – ora 12:00, JW Marriott Grand Hotel

* Schema de compensare – plafonare a fost prelungită de la 1 aprilie până la 1 iulie, pentru energie electrică şi până la 1 aprilie, anul viitor, pentru gaz

* Maşinile Google Street View vor actualiza imaginile a peste 25.000 km de drumuri din România, de la 1 aprilie

* Începând cu luna aprilie, extrasele de carte funciară pentru informare şi extrasele din planul cadastral, eliberate la ghişeu, vor fi gratuite pentru proprietarii imobilelor pentru care se solicită extrasul

* Institutul Naţional de Statistică prezintă date privind şomajul în februarie 2025

* Banca Naţională prezintă date privind rezervele internaţionale în luna martie 2025

– Mediu

* Cu ocazia Zilei Internaţionale a Păsărilor, Muzeul Naţional de Istorie Naturală ‘Grigore Antipa’ împreună cu Direcţia de Mediu – Serviciul Ecologie Urbană din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti invită elevii şi cadrele didactice din unităţile de învăţământ să descopere frumuseţea şi diversitatea păsărilor, printr-o serie de activităţi educative şi interactive. Pentru a marca acest eveniment, accesul în expoziţia permanentă a muzeului va fi gratuit pe tot parcursul zilei de 1 aprilie. Din program:

• ora 10:00, 12:00 şi 14:00 elevii însoţiţi de profesorii coordonatori vor porni ‘la păsărit’ alături de dr. Andrei Ştefan, în căutarea păsărilor care zboară prin Parcul Kiseleff. Le vor observa prin binoclu şi le vor identifica după siluetă, culoare şi cântec. Cu puţină răbdare şi atenţie, vor descoperi că parcurile sunt casă pentru multe specii de păsări, mai mult decât binecunoscutele ‘vrăbii şi ciori’.
• ora 10:00-18:00 – muzeul propune o provocare captivantă: un treasure hunt intitulat ‘Ouă multe, cuiburi pline, cine le găseşte bine?’. Participanţii vor explora expoziţia permanentă, îmbinând distracţia cu învăţarea, într-un mod inedit şi antrenant

– Învăţământ, Cercetare

* Lansarea volumului ‘Cine râvneşte la Gurile Dunării? O călătorie pe timp de război în Delta extinsă. Transnistria, Ucraina, Basarabia, România’, semnată de Sabina Fati, la Universitatea Ovidius din Constanţa, eveniment organizat Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice şi Institutul pentru Studii la Marea Neagră din cadrul universităţii – ora 11:00, la Sala Senatului, Campus Corp A, Aleea Universităţii nr.1

– Mass – Media

* Şedinţa Consiliului Naţional al Audiovizualului – ora 10:00, la sediul instituţiei

 – Cultură

* Uniunea Artiștilor Plastici din România  organizează astăzi cinci vernisaje:

• La Galeria Căminul Artei (Strada Biserica Enei, București) se vor succeda două deschideri expoziționale: la etaj expoziția „Interior–Exterior” a pictorului Marius Frățilă va fi prezentată de la ora 18:00. Curator: Florin Mocanu. Critic de artă – Ana Amelia Dincă. De la ora 19:00, „Everything can be… / Poate fi orice…” este expoziția propusă la parter. Protagoniști artiștii: Christian Zidros și Alexandru Zană. Aceștia propun un eveniment inedit atât prin modul de panotare, cât și originalitatea imaginilor oferite publicului. Curatoare – Maria Alexe.
• Alba Iulia: La ora 17:00, la Galeria de Arte a municipiului Alba Iulia, va fi vernisată expoziția „SGRAFFISSIMO” a artistului plastic Cătălin Băluț. Sunt expuse imagini din interiorul altarului capelei bisericii Sf. M. Mc. Gheorghe din Deva, decorat în tehnica sgraffito. Printate pe voal, fotografiile de mari dimensiuni au un aspect vaporos și catifelat. Aparenta lor imaterialitate este amplificată de panourile realizate în tehnica sgraffito de studenții secției de Artă Sacră a Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității „1 Decembrie 1018” din Alba Iulia. Studenții invită publicul iubitor de artă să se bucure și de lucrările executate în tehnica mozaicului cu piatră naturală, create de ei sub coordonarea profesorului Cătălin BĂLUȚ. În deschiderea expoziției vor lua cuvântul Pr. Mihai Himcinschi, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia, și Ana Dumitran, șefa secției Museikon a Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia.
• Piatra Neamț: Uniunea Artiștilor Plastici din România – Filiala Neamț vă invită la vernisajul expoziției „DELIRIUM MUNDI” a artistului gălățean Constantin-Adrian Corcăcel (Cornel), care va avea loc la ora 17:00, la Galeriile de Artă „Lascăr Vorel” din Piatra Neamț (Piața „Ștefan cel Mare”, nr. 15). La acest eveniment cultural va fi prezentat publicului un număr de 40 de lucrări de grafică executate în tehnicile de gravură și desen.
• Iași: La ora 18:00, în sala sala multimedia a Palatului Braunstein din Iași va avea loc deschiderea expoziției „Zbor – poeme vizuale”. Expun artiștii: Zamfira Bîrzu, Gabriela Drinceanu, Sabin Drinceanu și Eugen Harasim. Prezintă criticul de artă Petru Bejan.

* Sala Palatului din București va găzdui, de la ora 20:00, un concert al solistei finlandeze Tarja Turunen, care se va reuni cu Marko Hietala (ambii artiști fiind colegi în Nightwish), în cadrul turneului „Living the dream together tour 2025”. Invitați în deschidere sunt cehii de la Symphonity

* Câmpina: În perioada 1 – 17 aprilie, Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” susține Turneul de Paște „Săptămâna Patimilor”, cu spectacole în 7 orașe din România și Republica Moldova. Spectacolul Extraordinar „Săptămâna Patimilor”, dirijat de Anna Ungureanu, va fi prezentat la Câmpina, Bacău, Chișinău, Pitești, Râmnicu Vâlcea, Timișoara și București. Invitații speciali ai evenimentului sunt actorii Marius Turdeanu și Theo Marton. Spectacolul va fi completat de corurile de copii ale Programului Național Cantus Mundi din zonele gazdă ale turneului, care vor cânta, ca în fiecare an, alături de Corul Madrigal

• În data de 1 aprilie, spectacolul va avea loc de la ora 19:00, la Casa Tineretului din Câmpina

* Iași: Recital în cadrul Turneului Concert Maestro (31 mar. – 5 apr.), susținut de violonistul Liviu Prunaru – la Palatul Culturii. Program muzical: J.S. Bach – Sonata nr. 1 pentru vioară, N. Paganini – Capriciile nr. 2, 9, 10, V. Filip – Suita românească, N. Paganini – Capriciile nr. 13, 17, 23, N. Milstein – Paganiniana pentru vioară solo. Producător: Pro Contemporania. Parteneri instituţionali: Institutul Cultural Român, Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, Centrul Naţional de Artă Tinerimea Română. Partener cultural: Ateneul Național Iași. Printre partenerii media: Radio România Muzical

* Germania: Ministerul Culturii organizează participarea României la Târgul de Carte de la Leipzig cu 21 de invitaţi din România, Republica Moldova, Germania, Austria şi Ucraina. Parteneri în acest proiect sunt Institutul Cultural Român prin Centrul Naţional al Cărţii, Asociaţia Editorilor din România, Reţeaua Traduki, Goethe-Institut Ukraine, precum şi editurile care au publicat traducerile autorilor români invitaţi: Zsolnay Verlag, Parasitenpresse, Edition fotoTAPETA şi Dittrich Verlag. Invitaţii care vor participa la evenimentele organizate de Ministerul Culturii pe parcursul celor patru zile de târg sunt autorii: Mircea Cărtărescu, Moni Stănilă, Livia Ştefan, Florin Irimia, Ioana Nicolaie, Dana Grigorcea, Traian Pop, istoricii Armand Goşu şi Oliver Jens Schmitt, traducătorii Ernest Wichner, Alexandru Bulucz, Jan Cornelius, Manuela Klenke, Peter Groth, Georg Aescht şi jurnaliştii Paula Erizanu şi Maksym Butkevych. Mircea Cărtărescu îşi va începe turneul de promovare a romanului ‘Theodoros’, cu trei întâlniri cu publicul, atât în cadrul târgului cât şi în oraşul Leipzig. Turneul va continua la Berlin, Koln şi Stuttgart. Din program:

• Despre noul său roman ‘Theodoros’ (Zsolnay, 2024), Mircea Cărtărescu va discuta la Literarisches Colloquium Berlin pe 2 aprilie, la Literaturhaus Koln pe 3 aprilie şi la Literaturhaus Stuttgart pe 4 aprilie, cu scriitorul şi traducătorul Ernest Wichner, cunoscut pentru contribuţia sa la promovarea literaturii române în spaţiul german. A fost director al Literaturhaus Berlin între 2003 şi 2017 şi a primit Premiul ‘Johann-Heinrich-Voss’ pentru traducere în 2020.
• Pe 1 aprilie, la Institutul Cultural Român din Berlin, Ioana Nicolaie, alături de traducătoarea sa, Eva Ruth Wemme, şi cercetătorul literar Iulia Dondorici, vor citi şi vor discuta despre ultimul său roman, ‘Drumul spre Soare-Răsare’, dar şi despre volumele sale apărute în limba germană la Pop-Verlag Ludwigsburg: Der Norden/ (‘Nordul’) şi Der Himmel im Bauch/ (‘Cerul din burtă’).
• Pe 5 aprilie, de la ora 15:00, la Robert-Bosch-Schule din Stuttgart, va avea loc un atelier de scriere pentru copii coordonat de Ioana Nicolaie, urmat de un dialog literar, la ora 17:00, cu Mircea Cărtărescu. Atelierul va explora lumi fantastice şi va include activităţi interactive pentru cei mici, în timp ce discuţia literară va aborda teme din romanele ‘Drumul spre Soare-Răsare’ al Ioanei Nicolaie şi ‘Theodoros’ de Mircea Cărtărescu. Discuţia va fi moderată de Olivia Spiridon, cercetător literar şi autor.

 – Sport

* Conferinţă de presă organizată de clubul de fotbal Rapid Bucureşti – ora 13:15, Giuleşti Superbet Arena

* Are loc turneul ATP 250 Ţiriac Open – la Centrul Naţional de Tenis – Bulevardul Pierre de Coubertin, nr. 11

* Blaj: CSM Volei Alba Blaj înfruntă echipa italiană Igor Gorgonzola Novara, în manşa a doua a finalei Cupei CEV la volei feminin – ora 18:00, Sala Polivalentă Alba Blaj

* Constanţa,: Se dispută un meci din sferturile de finală ale Cupei României la fotbal: FC Farul Constanţa – CSM Unirea Alba Iulia – ora 19:30, Academia Gheorghe Hagi – Stadion Central Ovidiu

* Se dispută meciuri din semifinalele competiţiei regionale de hochei pe gheaţă Erste Liga

• ACSH Gheorgheni – CSM Corona Braşov – ora 18:30
• Budapest Jegkorong Akademia HC – Sport Club Miercurea Ciuc – ora 19:40

* Savona, Italia: CSM Oradea înfruntă echipa italiană RN Savona, într-un meci din Grupa B a sferturilor de finală ale Ligii Campionilor la polo pe apă masculin – ora 21:00

 – S-a întâmplat într-o zi de 1 aprilie

* Cu 241 de ani în urmă (1784) a avut loc audienţa lui Horea (conducător al răscoalei populare din 1784-1785) la împăratul Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman, pentru a-i prezenta situaţia ţărănimii din Transilvania. În ciuda demersurilor lui Horea, autorităţile locale au refuzat să dea satisfacţie revendicărilor ţărăneşti

* Sunt marcați 225 de ani (1800) de când avea loc prima audiţie a „Simfoniei în Do major” de Ludwig van Beethoven

* Se împlinesc 190 de ani (1835) de când Adunarea Obştească a Moldovei a votat textul Regulamentului Organic (legile din timpul administraţiei ruseşti) şi introducerea unui „articol adiţional”, care prevedea obligativitatea aprobării de către puterea suzerană (Imperiul Otoman) şi de către puterea protectoare (Rusia) a oricărei modificări constituţionale în Moldova (1/13)

* Acum 166 de ani (1859) dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Munteniei şi Moldovei a fost recunoscută oficial de Franţa, Marea Britanie, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei, în cadrul Conferinţei reprezentanţilor puterilor garante de la Paris (1/13)

* Cu 161 de ani în urmă (1864) era adoptată Legea comunală, care prevedea organizarea pentru prima dată, a comunei rurale şi urbane investite cu personalitate juridică (1/13)

* În urmă cu 159 de ani (1866), la propunerea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, prin Decretul nr. 582 al Locotenenţei domneşti, se înfiinţa Societatea Literară Română, cel mai înalt for de ştiinţă şi de cultură din România, format din reprezentanţi ai tuturor provinciilor româneşti. În cadrul primei sesiuni a Societăţii, desfăşurată la Bucureşti, în casa banului C. Gr. Ghica, de la intrarea în grădina Cişmigiu, din 1/13.VIII.1867, a fost adoptată hotărârea de a schimba denumirea în Societatea Academică Română şi a fost ales primul ei preşedinte, scriitorul Ion Heliade-Rădulescu (1867-1870). La 29.III.1879, prin decretul semnat de domnitorul Carol I, Societatea Academică Română a fost declarată institut naţional, cu denumirea de Academia Română, având drept scop „cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte” (1/13). NOTĂ: „Ziua Academiei Române” se sărbătorește de obicei la 4 aprilie (dacă ziua de 4.IV. cade sâmbăta sau duminica se va sărbători într-o zi de lucru apropiată de 4.IV.)

* Cu 147 de ani în urmă (1878) Ion Creangă publica, în „Convorbiri literare”, povestea „Ivan Turbincă”, chintesenţă a viziunii populare româneşti asupra mitologiei creştine şi ilustrare strălucită a uneia din temele principale ale operei lui Creangă: competiţia dintre isteţime şi prostie

* Acum 121 de ani (1904) România adera la Convenţia internaţională cu privire la unitatea tehnică a drumurilor de fier, încheiată la Berna, la 3 mai 1866

* Acum 117 ani (1908) avea loc înfiinţarea Observatorului Astronomic de pe Dealul Filaret din Bucureşti. La 1.IV.1990 a fost creat Institutul Astronomic al Academiei Române, care reuneşte Observatoarele din Bucureşti, Cluj şi Timişoara

* Se împlinesc 115 ani (1910) de când era înfiinţată „Comisia istorică a României” de către Spiru Haret, pentru publicarea în ediţii critice a cronicilor româneşti şi a altor izvoare (documente interne şi inscripţii din secolele XIV-XVIII, cronici străine care se ocupă de Ţările Române, documente vechi literare ş.a.). Comisia a funcţionat până în 1938 şi a editat Buletinul Comisiei Istorice a României (1/14)

* Cu 113 ani în urmă (1912), pe aerodromul Cotroceni din Bucureşti, lua fiinţă prima şcoală militară de pilotaj, sub conducerea maiorului Ion Macri, fiind cea de-a doua şcoală de aviaţie din lume, după cea din Marea Britanie. Cea de-a doua, „Şcoala de Piloţi Militari şi Civili”, a fost înfiinţată la 1 august 1912, pe aerodromul Băneasa, de Valentin Bibescu. Ambele şcoli militare au avut o activitate fructuoasă, reuşind să pregătească şi să breveteze circa 100 de piloţi militari, numai în perioada 1912 – 1918

* În urmă cu 112 ani (1913) Parlamentul vota „Legea de Organizare a Aeronauticii Militare”, actul constitutiv al Forţelor Aeriene Române, sancţionată prin Înaltul Decret Regal nr. 3199 din 18/30 aprilie 1913 de regele Carol I al României. Prin această lege se înfiinţa structura tehnico-organizatorică şi de instruire a aviaţiei, sub forma „Serviciului de Aeronautică Militară”, în subordinea Inspectoratului General al Geniului ce devenea astfel „Inspectoratul General al Geniului şi al Aeronauticii”. Totodată s-a înfiinţat Corpul Aeronauţilor Permanenţi compus din piloţi de avioane, observatori de baloane şi mecanici, precizându-se diferitele categorii de personal militar şi condiţiile pe care trebuiau să le îndeplinească ofiţerii activi şi gradele inferioare care urmau să facă parte din Corpul Aeronauţilor Permanenţi. Prin stabilirea statutului personalului din aeronautică se recunoştea pentru prima dată calitatea de personal navigant, cu drepturile aferente. Prin textul legii se reglementa modul de acordare a brevetelor de piloţi şi observatori aerieni, condiţiile de admitere în şcolile de zbor, drepturile absolvenţilor, înfiinţarea şi acordarea primelor de zbor

* În urmă cu 106 ani (1919) în România se trecea la calendarul gregorian (calendarul de stil nou), adoptat prin Decretul-lege din 5/18.III.1919, ziua de 1 aprilie devenind 14 aprilie. La 24.II.1582 Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585, anunţă că a introdus, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care pune de acord anul ecleziastic cu anul astronomic. Calendarul gregorian (de stil nou) a înlocuit calendarul iulian (numit şi de stil vechi). Pentru a corecta eroarea acumulată în 13 secole care trecuseră de la Conciliul din Niceea, s-a trecut la ştergerea a 10 zile din calendarul solar. Conform noului sistem de calcul, ziua de 5 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie 1582. Ultima zi a calendarului iulian a fost 4 octombrie 1582. Doar câteva ţări au adoptat imediat noul calendar pe 15 octombrie 1582. Este vorba de Italia, principatele catolice ale Sfântului Imperiu Roman, Polonia, Spania şi Portugalia (1/14)

* Acum 104 ani (1921) avea loc înfiinţarea Operei Române din Bucureşti. La această dată Societatea „Opera” a primit fondurile necesare pentru a corespunde criteriilor de instituţionalizare a unui teatru muzical naţional, devenind Opera Română. Spectacolul inaugural, care a avut loc la 8 decembrie 1921, a fost premiera operei „Lohengrin” de Richard Wagner, montată de regizorul Adalbert Markowski, având la pupitrul ansamblului pe George Enescu. Trupa lirică bucureşteană „Compania Opera Română”, înfiinţată din iniţiativa compozitorului, dirijorului, cântăreţului şi profesorului George Stephănescu, a dat primul spectacol la 8 mai 1885

* În urmă cu 104 ani era înfiinţat, la Bucureşti, Institutul de Seruri şi Vaccinuri „Dr. I. Cantacuzino” (în prezent, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie „Cantacuzino”) (1/14)

* Acum 103 ani (1922) erau desfiinţate, din motive economice, legaţiile României din Portugalia, Spania, Olanda, Norvegia, Finlanda, Japonia, precum şi a agenţiei diplomatice din Egipt

* Se marchează 85 de ani (1940) de când, prin Înaltul Decret Regal nr. 635, pentru apărarea litoralului, pe lângă Regimentul de Geniu Marină şi Divizionul de Artilerie de Coastă, s-a constituit Batalionul de Infanterie Marină – prima unitate de acest fel din Armata Română, ce avea atât misiuni de observare, supraveghere, apărare la litoral precum şi misiuni specifice acestui gen de armă – debarcarea sau apărarea porturilor, prin companiile de debarcare. În prezent, Regimentul 307 Infanterie Marină face parte din organigrama Flotilei Fluviale „Mihail Kogălniceanu”, aflată în subordinea Statului Major al Forţelor Navale, fiind unica forţă specializată din Armata României care este dotată şi instruită pentru asigurarea securităţii raioanelor de coastă (litoral), a zonelor lagunare şi a Deltei Dunării, precum şi pentru neutralizarea forţelor amfibii şi aeromobile ale inamicului

* Sunt marcați 80 de ani (1945) de când, între 1 aprilie și 21 iunie, s-a desfăşurat bătălia navală de la Okinawa (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale). Trupele americane au cucerit insula de la japonezi, după lupte violente, începând, astfel, ofensiva finală împotriva Japoniei

* Acum 76 de ani (1949) a fost înființată oficial Orchestra „Barbu Lăutaru”, prima orchestră de stat de muzică populară din București, care, din 1953, a funcţionat pe lângă Filarmonica de Stat „George Enescu”. În 1946, dirijorul Victor Predescu, fiind ales președinte al Sindicatului Artiștilor Instrumentiști și având în jurul său pe toți lăutarii Capitalei, a pus bazele Orchestrei de concerte „Barbu Lăutaru”, cooptând toți instrumentiștii din fosta orchestră „Doina Românească”. Noul ansamblu, condus de Victor Predescu, s-a afirmat repede în viața artistică a Capitalei, stimulând și alte inițiative de același tip. Astfel, la 1 aprilie 1949, orchestra a fost transferată de la Sindicatul Artiștilor Instrumentiști, al cărui secretar era naistul Fănică Luca, la Institutul de Folclor, marcând fondarea ei oficială. Printre membrii fondatori se numără și dirijorul și violonistul Ion Luca-Bănățeanu, cel care reformat-o din punct de vedere al componenței și care i-a ales și denumirea de „Barbu Lăutaru”, în anul 1951. Această orchestră se dorea o formație lăutărească de nivel național, dar și un ansamblu reprezentativ de export internațional al artei populare. În 1953, orchestra a fost transferată de la Institutul de Folclor la Filarmonica din București. La conducerea muzicală a orchestrei s-au perindat din 1946 până în 1970: Victor Predescu, Nicu Stănescu, Ion Luca-Bănățeanu, Ionel Budișteanu, Zisu Georgescu și Florian Economu, iar printre colaboratori s-a numărat violonistul și dirijorul Ionel Banu. Activitatea cea mai îndelungată și fructuoasă în această orchestră au avut-o dirijorii Nicu Stănescu și Ionel Budișteanu. Timp de două decenii, Orchestra „Barbu Lăutaru” a marcat apogeul lăutarilor, grupați într-o instituție de stat

* Se împlinesc 65 de ani (1960) de când NASA lansa în spaţiu primul satelit meteo experimental din istorie – TIROS-1. În decursul a trei luni TIROS-1 a transmis peste 23000 de imagini ale Terrei şi ale atmosferei sale, oferind o perspectivă fără precedent şi revoluţionând previziunile meteo. La bordul lui TIROS-1 a fost instalată cea mai completă colecţie la vremea aceea de instrumente adunate laolaltă pentru studierea vremii cu ajutorul vehiculelor spaţiale. Nouă noi sateliţi din seria TIROS au fost lansaţi până în 1965, urmaţi de seriile de sateliţi ATS, ESSA, NOAA, GOES

* Tot într-o zi de 1 aprilie, acum 46 de ani (1979), avea loc proclamarea Republicii Islamice Iran. La 16.I.1979, în urma unor puternice manifestaţii, şahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr (1919-1980) părăsea Iranul. În data de 1.II.1979 sosea la Teheran ayatollahul Khomeiny, liderul religios şiit iranian aflat de 15 ani în exil la Paris. Puterea va fi preluată de Consiliul Revoluţionar Islamic (ulterior Consiliul Revoluţiei), în frunte cu Khomeiny, care va proclama Iranul republică islamică

* Se marchează 35 de ani (1990) de când era înființat Teatrul Excelsior, ca teatru pentru copii şi tineret. Actorul, regizorul şi dramaturgul Ion Lucian (1924 – 2012) a fost fondatorul şi animatorul acestei instituţii, căruia i s-au alăturat atunci: Daniela Anencov, Genoveva Preda, Paula Sorescu, Victor Radovici şi Vasile Menzel. Împreună au realizat primul spectacol al teatrului, „Nu treziţi un copil care visează”, de Eugen Ionesco, care a fost prezentat atât în ţară, cât şi în importante turnee în străinătate (Franţa, Canada, SUA, Belgia, Elveţia)

* În anul 2001, acum 24 de ani, avea loc arestarea fostului președinte al Serbiei și al Republicii Federale Iugoslavia, Slobodan Milošević (n. 1941 – m. 2006). El a fost inculpat pentru mai mult de 60 de capete de acuzare pentru crimele din războaiele din Bosnia-Herțegovina, Croația și provincia Kosovo, în anii ’90, printre care și masacrarea a peste 8.000 de bosniaci în orașul Srebrenica, în 1995. Milosevic a fost arestat la 1 aprilie 2001, la șase luni după ce regimul sau fusese înlăturat de la putere, în octombrie 2000. A fost predat Tribunalului pentru crime de război al ONU în iunie 2001. Slobodan Milošević a fost găsit mort în celula sa de la centrul de detenţie al Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, la Haga, la data de 11 martie 2006

* În urmă cu 23 de ani (2002), în Țările de Jos, intra în vigoare legea care „scotea din clandestinitate eutanasia”, Olanda devenind astfel prima țară din lume unde eutanasia a fost legalizată

* Acum 16 ani (2009) Albania şi Croaţia au devenit membre ale Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic (NATO)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Naţională de Cinstire a Memoriei Românilor – Victime ale Masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale Deportărilor, ale Foametei şi ale altor forme de Represiune organizate de Regimul Totalitar Sovietic în Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie”. La Fântâna Albă (în Bucovina, pe teritoriul Ucrainei de astăzi), în Duminica Paştilor (1 aprilie 1941), trupele sovietice au executat fără milă un număr de aproximativ 3.000 de civili români, locuitori din satele de pe Valea Siretului care încercau să se retragă din Bucovina de nord anexată de ruşi. NOTĂ: La 26 iunie 1940, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, României i-a fost impusă cedarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei către Uniunea Sovietică. Începând cu această dată a fost dat startul prigoanei şi persecuţiei românilor din aceste provincii româneşti [deportările din Basarabia şi nordul Bucovinei (28 iunie 1940 – 5 martie 1953), masacrul de la Fântâna Albă (1 aprilie 1941) şi foametea organizată din Basarabia (1946-1947)]

– „Ziua Păcălelilor” este o sărbătoare a bunei dispoziţii şi a umorului; conform tradiţiei, este ziua în care poţi face glume şi îţi poţi păcăli cunoscuţii fără ca aceştia să se supere. Se susţine că originea zilei de 1 aprilie are strânsă legătură cu schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian, în anul 1582. În vechiul calendar (cel iulian), ziua Anului Nou era sărbătorită pe data de 1 aprilie. După trecerea la calendarul gregorian oamenii au avut, la început, probleme în a se obişnui cu sărbătorirea noului an la 1 ianuarie. Cei care mai sărbătoreau Anul Nou la 1 aprilie erau numiţi „nebuni de aprilie”. Pe măsura trecerii timpului, felicitările trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au început să fie considerate farse, fiind însoţite adeseori de cadouri hazlii. În România, păcălelile de 1 aprilie au început să fie practicate din secolul al XIX-lea

– 1819: S-a născut Theodor Codrescu, istoric, publicist şi filolog; s-a remarcat ca autor de manuale şcolare şi traducător; în 1853 a tradus „Coliba lui Moş Toma” (Coliba unchiului Tom) de H. Stowe-Beecher, prima traducere românească din literatura americană; membru corespondent al Academiei Române din din 1886 (m. 1894)

– 1876: S-a născut (în satul Răzeni, jud. Lăpușna, RSS Moldovenească) Ioan GH. Pelivan, militant de seamă al mişcării de eliberare naţională din Basarabia, om politic, publicist, apărător şi promotor al limbii române, animator al vieţii culturale; unul dintre membrii Sfatului Ţării; datorită lui, Bălţi a fost primul judeţ din Basarabia care în 1918 s-a pronunţat pentru Unirea Basarabiei cu România; deţinut politic (m. 1954, în închisoarea Sighet)

– 1881 (stil nou): S-a născut Octavian Goga, poet, publicist şi om politic; născut la Răşinari, lângă Sibiu, debutează în presă la „Luceafărul” din Budapesta, revistă pe care o şi fondează; în 1919 devine membru titular al Academiei Române, primind Premiul Naţional de poezie în 1924; prim-ministru al României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938 (m. 1938)

– 1882: S-a născut Romulus Cioflec, prozator şi publicist (m. 1955)

– 1888: S-a născut filosoful Mircea Florian; studii de istorie a filosofiei; membru post-mortem al Academiei Române din 1990 (m. 1960)

– 1898: S-a născut baritonul Alexandru Alger; membru fondator al Operei Naţionale din Bucureşti (m. 1982)

– 1899: S-a născut istoricul literar și publicistul Gheorghe Cardaş; şi-a consacrat cea mai mare parte a activităţii unei munci nespectaculoase, dar dificile şi indispensabile, de editor de texte şi cercetător de arhive, contribuind la „defrişarea” unor vaste teritorii ale istoriei noastre literare (m. 1984)

– 1900: S-a născut George Baiculescu, bibliograf, editor şi istoric literar; a continuat, în buna tradiţie a lui Ioan Bianu, marile repertorii bibliografice, adevărate instrumente de documentare naţională (m. 1972) – 125 de ani

– 1900: S-a născut Alexandru Philippide, poet şi eseist; intensă activitate de traducător din literatura universală; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1979) – 125 de ani

– 1903, 1/13: S-a născut inginerul Matei G. Marinescu; a inventat microfonul multicelular (brevetat în ţară şi în străinătate); lucrări teoretice în domeniul electroacusticii, al maşinilor electrice, al termochimiei şi termoelectricităţii; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1983)

– 1912: A murit actorul şi scenaristul Petre Liciu (n. 1871)

– 1913: S-a născut mezzosoprana Venera Rogozea, prim-solistă a Operei Naţionale din Bucureşti (m. 2012)

– 1917: S-a născut Gheorghe Chiriac, grafician, caricaturist şi autor de afişe satirice (m. 1997)

– 1922: S-a născut Vlaicu Ionescu, autoritate recunoscută pe plan mondial în materie de traducere, decriptare şi interpretare a catrenelor lui Nostradamus (m. 2002, la New York)

– 1924: S-a născut pictorul Brăduţ Covaliu (m. 1991)

– 1932: S-a născut filosoful şi profesorul Mircea Flonta; cercetări de epistemologie, filosofia limbajului şi filosofia ştiinţei; membru titular al Academiei Române din 2021. NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii 19.XI.1932

– 1932: S-a născut Valeriu Moisescu, regizor de teatru şi profesor (m. 2016)

– 1939: S-a născut regizorul de teatru și profesorul Cătălin Naum; a fondat, în anul 2006, Asociaţia „Teatrul Podul”; acest teatru studenţesc îşi desfăşoară activitatea în mansarda Casei de Cultură a Studenţilor din Bucureşti, loc bine-cunoscut de întâlnire a artiştilor şi studenţilor preocupaţi de activităţi culturale, a cărui istorie depăşeşte deja 80 de ani (m. 2013)

– 1940: S-a născut Dan Farcaș (nume complet: Dezideriu Dan Farcaș), matematician, informatician, scriitor, cercetător al fenomenului OZN – 85 de ani

– 1940: S-a născut Gheorghe Pituţ, poet şi prozator (m. 1991) – 85 de ani

– 1944: S-a născut coregraful, balerinul şi actorul Cornel Patrichi; considerat creatorul variete-ului de televiziune din România (m. 2016)

– 1952: A murit istoricul de artă şi profesorul Alexandru Tzigara-Samurcaş; specialist în artă veche românească şi artă populară; fondator şi director al Muzeului de Etnografie şi Artă Naţională (1906-1951), devenit, din anul 1912, Muzeul de Artă Naţională; în anul 1903 a întemeiat, împreună cu Ludovic Mrazec, Grigore Antipa, Simion Mehedinţi, Gh. Munteanu-Murgoci şi Alexandru Vlahuţă, Societatea Turiştilor Români, prima asociaţie de acest gen din România; membru corespondent al Academiei Române din 1938 (n. 1872)

– 1956: A murit (la Roma) Claudiu Isopescu, istoric literar şi traducător; profesor (din 1929) de limba şi literatura română la Universitatea din Roma; cercetător de tip tradiţional al relaţiilor culturale şi literare româno-italiene (n. 1894)

– 1959: S-a născut fotbalistul Helmuth Duckadam; fost portar al echipei de fotbal Steaua Bucureşti, câştigătoare, în 1986, a Cupei Campionilor Europeni; apărarea celor patru lovituri consecutive de la 11 metri executate în finală de spaniolii de la FC Barcelona împotriva Stelei au făcut ca Duckadam să intre în „Guiness Book” (m. 2024)

– 1962: S-a născut Anca Damian, operator de imagine, regizor și producător de film

– 1962: A murit pictorul şi profesorul Camil Ressu; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1880)

– 1973: A murit Liviu Stan, profesor de teologie, canonist; unul dintre cei mai de seamă canonişti ai Ortodoxiei în genere; specialist în drept, administraţie şi legislaţie bisericească (n. 1910)

– 1982: A murit istoricul Constantin Marinescu; studii privind istoria medievală românească şi cea străină; director al Institutului de Istorie din Cluj (1925-1943) şi al Şcolii Române din Franţa (1941-1948), unde s-a şi stabilit; membru corespondent al Academiei Române din 1928 (n. 1891)

– 1988: A murit istoricul literar Augustin Z. N. Pop; în paralel cu contribuţiile la lămurirea unor probleme ale culturii şi literaturii vechi, şi-a consacrat eforturile în direcţia elucidării problemelor biografiei eminesciene (n. 1910)

– 1989: A murit Nikolaus Berwanger, jurnalist şi scriitor român de origine germană (n. 1935)

– 1998: A murit geologul Emilia Saulea; studii privind faunele fosile ale Neogenului în România; a realizat (în colaborare) primul atlas litofacial al acestei perioade a erei terţiare din ţara noastră; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1904)

– 2003: A murit actorul Mihai Mereuţă (n. 1924)

– 2004: A murit publicistul Valentin Păunescu (n. 1933)

– 2008: A murit Sabin Bălaşa, pictor (autor şi al unor lucrări murale monumentale) şi regizor de filme de animaţie (n. 1932)

– 2012: A murit sculptorul Paul Adrian Vasilescu (n. 1936)

– 2015: A murit părintele arhidiacon Sebastian Barbu-Bucur, muzicolog, compozitor de muzică bizantină şi profesor; a iniţiat şi coordonat, din anul 1989, Formaţia de Muzică Bizantină „Psalmodia” a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti; a întemeiat secţia de muzică psaltică la UNMB (n. 1930) – 10 ani

– 2015: A murit Nicolae Rainea, cel mai titrat arbitru de fotbal român; a condus 400 de meciuri în prima ligă, a arbitrat 115 meciuri internaţionale şi a participat la trei ediţii ale Cupei Mondiale (n. 1933) – 10 ani

– 2016: A murit Carmen Dumitriu, om de radio, lingvist, cercetător în domeniul lexicografiei şi al relaţiilor interculturale; a fost fondator şi director al Centrului European de Studii în Probleme Etnice şi Comunicare Socială al Academiei Române; a fost director al Muzeului de Istorie a Evreilor din România „Şef Rabin dr. Moses Rosen” din 2010 (n. 1947)

– 2019: A murit violoncelistul şi profesorul Vladimir Orlov, stabilit în Canada (1977) (n. 1928, la Odessa, azi în Ucraina)

– 2022: A murit Petre Ivănescu, handbalist și antrenor german originar din România; a fost unul dintre liderii primei mari generații de handbal în 7; dublu campion mondial cu naționala României (1961 și 1964); a câștigat cu Dinamo Cupa Campionilor Europeni în 1965, precum și 13 titluri naționale; de peste 40 de ani era stabilit în Germania, unde a făcut carieră ca antrenor (n. 1936)

– 2022: A murit filosoful, jurnalistul și profesorul Tudor Cătineanu; președinte – director general al Societății Române de Radiodifuziune în perioada 27 sep. 1995 – 15 nov. 1999; a contribuit la modernizarea Radioului Public și așezarea sa pe coordonatele europene ale serviciilor publice de radio; una dintre cele mai importante realizări de care și-a legat numele este înființarea, în 1997, a postului Radio România Muzical (n. 1942)

– 2024: A murit Nicolae Rotaru, general de brigadă (rtg.), scriitor, ziarist, scenarist și profesor universitar (n. 1950) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Slovacia: Președintele slovac, Peter Pellegrini, se va întâlni cu președintele polonez, Andrzej Duda, în munții Tatra Mare din Slovacia

– New Delhi: La invitația primului ministru al Indiei, Narendra Modi, președintele Republicii Chile, Gabriel Boric Font, va efectua o vizită de stat în India (1 – 5 apr.)

– Bangkok: Premierul nepalez KP Sharma Oli va vizita oficial Thailanda pentru prima dată în peste 60 de ani. (1 – 5 apr.)

– Berlin: Prim-ministrul pakistanez, Shehbaz Sharif, va vizita Germania (1 – 3 apr.)

– Moscova: Vizită în Rusia a șefului diplomației vietnameze (1 – 4 apr.)

– Nuuk, Danemarca: Alegeri municipale în Groenlanda

– Lourdes, Franța: Adunarea plenară a Conferinței Episcopilor din Franța pentru a-și alege noua conducere (1 – 4 apr.)

– Frankfurt, Germania: Banca Centrală Europeană: Discurs al președintelui Christine Lagarde la deschiderea unei conferințe privind implicațiile și provocările economice ale AI – ora locală 12:30

– Paris: Sesiuni 15:00, 21:30: Vot formal asupra proiectului de lege, adoptat de către Senat, în urma procedurii de eliminare a traficului de droguri, inițiat de către Senat.

– Madison, Statele Unite ale Americii: Alegerea la Curtea Supremă din Wisconsin

– New York: Conferință de presă susținută de ambasadorul francez, Jérôme Bonnafont, care va prezida Consiliul de Securitate al ONU în aprilie

– San Marino: La această dată este schimbată conducerea statului San Marino, asigurată de doi căpitani regenţi; schimbarea are loc, în fiecare an, la 1 aprilie şi la 1 octombrie (San Marino este cea mai veche republică din Europa, în virtutea Constituţiei republicane din 1263)

– Luxemburg: Eurostat publică datele preliminare privind inflaţia în zona euro, în martie, şi datele privind rata şomajului în UE, în februarie

– Luxemburg: Curtea de Conturi Europeană publică un document de analiză referitor la situaţia reţelelor de electricitate ale UE şi la obstacolele şi oportunităţile în adaptarea sistemului de energie electrică al UE la provocările viitoare

– Paris: A 42-a ediție a Expoziției Internaționale de Transport și Logistică (1 – 3 apr.)

– Bergen, Norvegia: Conferință internațională despre mineritul subacvatic (1 – 3 apr.)

– Geneva: Târgul de ceasuri de lux „Watches and Wonders” (1 – 7 apr.)

– Roma: Donatella Versace coboară în calitate de director de creație al Versace

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Păsărilor”, ce marchează reîntoarcerea păsărilor din zonele unde au iernat, are ca scop conştientizarea nevoii de a proteja păsările prin ocrotirea habitatelor lor; la această dată, în 1906, a intrat în vigoare Convenţia Internaţională pentru protecţia păsărilor utile pentru agricultură, semnată la Paris, la 19 martie 1902, unul dintre primele documente ecologice, prin care se proteja natura, respectiv păsările; sărbătorirea acestei zile şi în România a fost reluată în 1994, după 45 de ani de întrerupere, sub coordonarea Societăţii Ornitologice Române, fondată în 1990 sub patronajul Academiei Române

– 1578: S-a născut medicul englez William Harvey; considerat fondatorul fiziologiei moderne (în 1628 a descris circulaţia sangvină) (m. 1657)

– 1697: S-a născut preotul Antoine-François Prévost d’Exiles, romancier francez (m. 1763)

– 1753: S-a născut Joseph de Maistre, scriitor, filosof şi diplomat francez; unul dintre teoreticienii importanţi ai filosofiei catolice (m. 1821)

– 1815: S-a născut Otto von Bismarck, om politic german, prim-ministru al Prusiei (1862-1871); cancelar al Imperiului German (1871-1890), supranumit „cancelarul de fier” pentru politica sa internă dură; pe plan extern a pus bazele imperiului colonial german (m. 1898) – 210 ani

– 1866: S-a născut Ferruccio Busoni, compozitor, pianist, dirijor, editor, scriitor şi profesor italian (m. 1924)

– 1868: S-a născut dramaturgul, poetul şi eseistul francez Edmond Rostand (m. 1918)

– 1873: S-a născut Serghei Rahmaninov, pianist, compozitor şi dirijor rus (m. 1943)

– 1875: S-a născut Edgar Wallace, regizor, scenarist, romancier şi jurnalist; unul dintre maeştrii romanului poliţist englez (m. 1932) – 150 de ani

– 1908: S-a născut Abraham Maslow, psiholog umanist și filosof american (m. 1970)

– 1910, 1/14: A murit pictorul rus Mihail Vrubel (n. 1856) – 115 ani. NOTĂ: Majoritatea surselor dau ca dată a morţii stilul nou – 14 aprilie 1910

– 1915: S-a născut, în comuna Remetea (jud. Harghita), Tibor Cseres, scriitor, ziarist, critic și istoric literar maghiar (m. 1993, la Budapesta) – 110 ani

– 1919: S-a născut medicul chirurg american Joseph Murray; contribuţii marcante în chirurgia plastică; Premiul Nobel pentru medicină în 1990, împreună cu E. Donnall Thomas (SUA), pentru descoperirile lor privind transplantul de organe şi de celule ca metodă de tratament clinic; întemeietor al Registrului Internaţional pentru Transplant de Rinichi; a realizat, în 1959, împreună cu John Merrill, prima grefă de rinichi între gemeni falşi (m. 2012)

– 1920: S-a născut actorul japonez de film Toshirō Mifune (m. 1997) – 105 ani

– 1929: S-a născut romancierul şi eseistul francez de origine cehă Milan Kundera; a trăit în Franța din 1975, fiind cetățean francez din 1981; a satirizat în opera sa regimurile totalitare combinând ironia neagră cu contemplaţia filosofică într-un demers de explorare a condiţiei umane (m. 2023)

– 1929: S-a născut Marcel Amont (nume real Marcel Miramon), unul dintre cei mai populari și prolifici cântăreți din Franța, având o carieră de 75 de ani; pentru el, experienţa cântecului trebuia trăită în cadrul spectacolelor de tip music-hall (m. 2023)

– 1932: S-a născut Debbie Reynolds (nume la naştere: Mary Frances Reynolds), actriţă şi cântăreaţă americană (m. 2016)

– 1933: S-a născut Claude Cohen-Tannoudji, fizician francez de origine algeriană; lucrări asupra temperaturilor scăzute; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1997, împreună cu americanii Steven Chu (de origine chineză) şi William D. Phillips, pentru dezvoltarea metodelor de răcire şi captare a atomilor cu ajutorul laserilor

– 1935: S-a născut Fernando del Paso, unul dintre principalii reprezentanţi ai literaturii mexicane; romancier, poet, dramaturg, eseist, desenator, diplomat, animator de radio şi scriitor de cărţi pentru copii (m. 2018) – 90 de ani

– 1936: S-a născut regizorul japonez Kôji Wakamatsu (pe numele său adevărat Takashi Ito) (m. 2012)

– 1937: S-a născut Yilmaz Güney, regizor, scenarist, producător de film şi actor turc (m. 1984)

– 1939: A murit sociologul şi pedagogul rus Anton Makarenko; unul dintre fondatorii metodei de educaţie bazată pe exigenţele colectivităţii; primul care a condus colonii de muncă pentru reeducarea delincvenţilor minori (a fondat prima colonie de muncă, sub denumirea de „Colonia Gorki”, unde a instaurat o disciplină militară, punând un accent deosebit pe opinia colectivului, strivind, astfel, personalitatea celor „educaţi”; scopul lui era crearea „omului nou”, a unui „bun cetăţean sovietic”, gândirea sa bazându-se pe ideologia marxist-leninistă) (n. 1888)

– 1940: S-a născut Wangari Maathai, militantă ecologistă din Kenya (a iniţiat acţiunea de a planta copaci în ţară – ca parte a luptei împotriva eroziunii solului, pentru lemne de foc, dar şi pentru a crea locuri de muncă pentru femei), politician, profesor universitar, avocat pentru drepturile omului, preşedinte al Mişcării Centura Verde (fondate în 1977), una dintre cele mai respectate femei de pe continent; a devenit, în 2004, prima femeie de origine africană distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace (m. 2011) – 85 de ani

– 1944: S-a născut pianistul rus Vladimir Krainev (m. 2011)

– 1947: S-a născut Pavel Proca, critic de teatru din Republica Moldova (m. 2012)

– 1950: A murit medicul american Charles R. Drew; a făcut cercetări asupra plasmei sângelui în vederea realizării de transfuzii; în teza sa de doctorat, susţinută în 1940, a pus bazele organizării „băncii” de sânge (n. 1904) – 75 de ani

– 1959: A murit scriitorul eseistul şi traducătorul austriac Rudolf Kassner (n. 1873)

– 1962: A murit Michel de Ghelderode (nume real: Adhémar-Adolphe-Louis Martens), dramaturg belgian de limbă franceză (n. 1898)

– 1968: A murit Lev Davidovich Landau, fizician rus, care a adus contribuţii fundamentale în numeroase domenii ale fizicii teoretice; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1962, pentru „teorii revoluţionare în domeniul fizicii materiei condensate, în special heliu lichid” (n. 1908)

– 1976: A murit Max Ernst, pictor şi sculptor modernist francez de origine germană (n. 1891)

– 1984: A murit Marvin Gaye, interpret american (de soul, R&B, funk şi pop), compozitor şi producător (n. 1939)

– 1993: A murit harpistul spaniol Nicanor Zabaleta (n. 1907)

– 1994: A murit Robert Doisneau, fotograf francez, pionier al foto-jurnalismului, alături de Henri Cartier-Bresson (n. 1912)

– 2010: A murit actorul american John Forsythe, cunoscut mai ales după rolul său din serialul „Dinastia” (n. 1918) – 15 ani

– 2013: A murit romancierul şi poetul francez Camille Bourniquel, directorul revistei „Esprit” vreme de aproape 20 de ani (n. 1918)

– 2014: A murit Jacques Le Goff, istoric francez, specializat în problematica Evului Mediu (a contribuit la schimbarea percepţiei asupra acestei perioade istorice, de la cea de epocă înapoiată la cea care a pus bazele civilizaţiei occidentale moderne); promotor al istoriei mentalităţilor şi antropologiei istorice (n. 1924)

– 2018: A murit tenorul și profesorul francez Michel Sénéchal (n. 1927)

– 2019: A murit prozatorul şi eseistul spaniol Rafael Sánchez Ferlosio; laureat al premiului Cervantes (2004) (n. 1927)

– 2020: A murit chitaristul american de jazz John „Bucky” Pizzarelli (n. 1926) – 5 ani- 2020: A murit pianistul de jazz, compozitorul și profesorul american Ellis (Louis) Marsalis Jr. (n. 1934) – 5 ani

– 2020: A murit Adam Schlesinger, compozitor, multi-instrumentist și producător american de discuri; fondator al trupei power-pop „Fountains of Wayne” (n. 1967) – 5 ani

– 2021: A murit fizicianul și profesorul japonez Isamu Akasaki; Premiul Nobel pentru fizică în 2014, alături de Hiroshi Amano şi Shuji Nakamura, pentru inventarea diodelor emițătoare de lumină albastră eficiente, care au permis surse de lumină albă luminoase și economisitoare de energie (LED) (n. 1929)

– 2021: A murit cântăreţul elveţian Patrick Juvet, devenit faimos în anii ’70 pentru hitul său disco „Ou sont les femmes?” (n. 1950)

– 2023: A murit Klaus Teuber, designer german de jocuri de societate, cunoscut ca fiind creatorul seriei Catan; patru dintre jocurile sale au câștigat prestigiosul premiu Spiel des Jahres (Jocul anului): Barbarossa (1988), Adel Verpflichtet (1990), Drunter und Drüber (1991) și Coloniștii din Catan (1995); ultimul dintre acestea s-a vândut în peste 40 de milioane de exemplare (n. 1952)

– 2024: A murit Sami Michael (nume la naștere: Kamal Salah Menashe), scriitor și activist irakian-israelian; cunoscut pentru concentrarea sa asupra minorităților oprimate și a provocărilor cu care se confruntă evreii din țările arabe (n. 1926, Bagdad, Mesopotamia sub mandat britanic⁠) – 1 an