Urmărind evoluția războiului din Ucraina, Le Point relatează despre bombardamentul rusesc asupra orașului Sumi, soldat cu zeci de morți și răniți. „Numai ticăloșii pot proceda astfel. Să ia viața unor oameni obișnuiți”, a reacționat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, pe rețelele de socializare, însoțindu-și mesajul cu un videoclip care arată cadavre întinse la pământ, un autobuz distrus și mașini arse în mijlocul drumului. „Şi asta, într-o zi în care oamenii merg la biserică: în duminica Floriilor”, a adăugat el. Potrivit ministrului ucrainean de interne, victimele se aflau pe străzi, în vehiculele lor, în mijloacele de transport în comun sau în clădiri când a avut loc bombardamentul. „O anihilare deliberată a civililor într-o zi de sărbătoare importantă la biserică”, a afirmat el. Comentând atacul, președintele american vorbește despre o „greșeală”. „Cred că este groaznic. Mi s-a spus că au făcut o greșeală”, a spus Donald Trump jurnaliştilor la bordul avionului prezidențial. „Va trebui să-i întrebați”, a adăugat el, fără a preciza la cine se referă.
Discuțiile dintre Iran și SUA privind programul nuclear al Teheranului sunt urmărite în continuare de presa internațională. Sub titlul „Trump și Ayatolahul Atomic”, The Wall Street Journal publică un editorial în care opinează că „Teheranul va încerca să tergiverseze negocierile și să-și păstreze programul nuclear secret”. „SUA au început negocieri indirecte cu Iranul în privința programului lui nuclear, iar întrebarea care se pune e dacă nu cumva va fi și acesta un efort inutil încheiat cu un acord prost. Fiindcă așa stau lucrurile de peste două decenii, iar regimul își va fixa iarăși același obiectiv. Necunoscuta e dacă președintele Trump îl va accepta sau nu. Trump a stabilit un „stimulent” dur pentru a obliga Iranul să-și demanteleze programul nuclear: un atac militar în caz contrar, similar cum s-a procedat cu Libia în 2003. „Dacă nu vor încheia un acord, vor fi bombardamente”, a declarat președintele recent. Iranul va insista că deja satisface criteriul non-„exploatării” militare, întrucât nu a construit încă o bombă.
Alegerile prezidențiale din România, programate în luna mai, vor avea loc „în umbra lui Trump, a lui Putin şi a extremei-drepte”, opinează publicația elenă Kathimerini. „Ora judecăţii electorale se apropie în România, după multe anulări, tensiuni și amânări. Naționalistul de extremă dreapta Călin Georgescu, care a avut sprijinul Moscovei, a fost exclus din cursă, iar împotriva lui sunt pe rol acuzații penale. Însă un alt politician de extremă dreapta, George Simion, a preluat ştafeta de la Georgescu și acum revendică, cu şanse, președinția României. Potrivit sondajelor, Simion, în vârstă de 38 de ani, pare să fie în frunte, dar fără a deține un avantaj confortabil. Pe lângă Simion, se consideră că alți trei candidați la președinție ar putea obține procente mari: Victor Ponta, Nicușor Dan și Crin Antonescu. Dintre toți candidații la președinție menționați, doi, Simion și Ponta, se plasează clar pe linia lui Donald Trump și au adoptat şi sloganuri de tip MAGA pe care le-au adaptat realității românești. Victor Ponta chiar l-a vizitat pe Trump la vila acestuia de la Mar-a-Lago, Florida, la sfârșitul anului 2024”, amintește Kathimerini.
Urmărind conflictul din Orientul Mijlociu, La Libre Belgique reține că „Hamas se declară gata să elibereze toți ostaticii în schimbul încheierii războiului în Gaza, dar se teme că Israelul nu își va respecta angajamentele”. O delegație a Hamas s-a deplasat la Cairo pentru discuții cu oficiali din Egipt și Qatar, care, împreună cu Statele Unite, mijlocesc un armistițiu pe teritoriul palestinian. „Suntem gata să eliberăm toți ostaticii israelienii ca parte a unui veritabil acord de schimb de prizonieri și în schimbul încetării războiului, retragerii forțelor israeliene din Fâșia Gaza și intrării ajutorului umanitar”, a declarat pentru AFP Taher al-Nounou, un lider al mișcării islamiste. Cu toate acestea, el a acuzat Israelul că obstrucționează progresul către o încetare a focului. Pe de altă parte, președintele palestinian Mahmud Abbas și cel francez, Emmanuel Macron, au făcut apel la o încetare „urgentă” a focului în Gaza, transmite AFP. Președintele francez a pledat, totodată, pentru o reformă a Autorității Palestiniene, ca parte a unui plan care ar permite organizației cu sediul la Ramallah să guverneze „o Gaza postbelică fără Hamas”. Un oficial israelian a declarat pentru Jerusalem Post că discrepanțele din discuțiile indirecte între Israel și Hamas cu privire la un potențial acord pe tema ostaticilor „sunt încă semnificative”.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
