Motto:
„Dacă ai impresia că nu ești urmărit, înseamnă doar că nu ești atent” – Edward Snowden
Context: când supravegherea devine armă politică
În vara lui 2021, lumea jurnalistică și diplomatică a fost zguduită de una dintre cele mai ample investigații colaborative din istorie — The Pegasus Project. Dezvăluirile au arătat cum tehnologia de spionaj de ultimă generație, menită teoretic să combată terorismul, fusese transformată în unealtă de control politic și intimidare. Software-ul Pegasus, dezvoltat de compania israeliană NSO Group, permite accesarea telefoanelor mobile fără știrea proprietarului, activând camera, microfonul, preluând mesaje, apeluri și localizare în timp real. Clienții? Guverne autoritare și regimuri interesate să reducă la tăcere vocile incomode: jurnaliști, opozanți politici, activiști pentru drepturile omului.
Cum a început totul: de la o scurgere anonimă la un scandal global
Totul a pornit de la o listă secretă, conținând peste 50.000 de numere de telefon, transmisă în secret organizației Forbidden Stories, cunoscută pentru continuarea investigațiilor neterminate ale jurnaliștilor asasinați sau arestați. Lista părea să includă numerele persoanelor țintite de guverne care foloseau Pegasus. La o primă verificare, printre acestea se aflau jurnaliști de la Reuters, CNN, New York Times, Al Jazeera, dar și numerele liderilor politici Emmanuel Macron (Franța), Imran Khan (Pakistan), Cyril Ramaphosa (Africa de Sud) sau membri ai familiei regale marocane.
Realizând amploarea și riscurile, Forbidden Stories a chemat în ajutor Amnesty International, prin departamentul său de securitate cibernetică. Specialiștii au analizat telefoane suspecte și au descoperit urme clare ale programului Pegasus, confirmând bănuielile.
Cine au fost jurnaliștii implicați și cum au lucrat
Peste 80 de jurnaliști, de la The Guardian, The Washington Post, Le Monde, Haaretz, ProPublica, Süddeutsche Zeitung, Die Zeit și multe altele, au participat la această colaborare fără precedent. Profilul lor comun: oameni obișnuiți să lucreze sub presiune, specializați în investigații politice, spionaj, drepturile omului sau afaceri externe. Mulți dintre ei participaseră anterior la Panama Papers, Paradise Papers sau LuxLeaks.
Ei au folosit tehnici avansate de securizare digitală:
- comunicări criptate pe aplicații dedicate
- întâlniri în locuri neutre sau virtuale
- servere securizate pentru transferul de documente
- verificări paralele ale telefoanelor infectate în laboratoare independente
Totul, sub coordonarea centrală a Forbidden Stories și cu expertiza tehnică oferită de Amnesty Tech Lab.
Cronologia detaliată a cazului
- Primăvara 2021 – Forbidden Stories primește lista anonimă cu 50.000 de numere.
- Mai-iunie 2021 – Amnesty International confirmă compromiterea mai multor telefoane.
- Iulie 18, 2021 – Începe publicarea în val simultan a investigației în cele 17 publicații implicate.
- 19-22 iulie 2021 – Apar primele reacții oficiale; Franța, Ungaria, India și alte state anunță anchete.
- 24 iulie 2021 – Emmanuel Macron își schimbă telefonul și numărul personal.
- Noiembrie 2021 – SUA includ NSO Group pe lista companiilor interzise pe motiv de „amenințare la adresa securității naționale”.
- 2022 – Uniunea Europeană organizează audieri privind supravegherea neautorizată a europarlamentarilor.
- 2023 – Se anunță producția unui documentar despre Pegasus, în colaborare cu Forbidden Stories.
Personalități și organizații implicate
Organizații:
- Forbidden Stories – coordonator al anchetei.
- Amnesty International – expertiză tehnică vitală.
- NSO Group – compania israeliană producătoare Pegasus, aflată în centrul scandalului.
Jurnaliști implicați:
- Laurent Richard (director Forbidden Stories)
- Paul Lewis (The Guardian)
- Dana Priest (The Washington Post)
- Maria Ressa – laureată Nobel, victimă Pegasus, implicată ulterior în campania de conștientizare.
Lideri vizați:
- Emmanuel Macron
- Imran Khan
- Cyril Ramaphosa
- Mohammed VI (Maroc)
Personalități solidare:
- Edward Snowden – a susținut investigația public și a cerut interzicerea globală a spyware-urilor comerciale.
Impact global, măsuri și urmări
Investigația a provocat scandaluri diplomatice, proteste publice și măsuri dure:
- SUA au interzis orice colaborare comercială cu NSO Group.
- Franța a lansat anchete, iar Macron a cerut clarificări din partea Israelului.
- India și Ungaria au fost acuzate că au folosit Pegasus pentru supravegherea opozanților politici și a jurnaliștilor.
- Uniunea Europeană a demarat anchete privind utilizarea Pegasus asupra europarlamentarilor și activiștilor.
Chiar și în Mexic, Pegasus fusese folosit anterior pentru spionarea jurnaliștilor uciși, iar în Arabia Saudită — în cazul Jamal Khashoggi, Pegasus a fost folosit pentru a urmări apropiații jurnalistului, inclusiv logodnica acestuia.
Mai puțin știut
- În Arabia Saudită, Pegasus a fost folosit nu doar asupra oponenților, ci și asupra membrilor propriei familii regale.
- Pegasus funcționează fără ca utilizatorul să facă vreun click – o simplă trimitere de mesaj invizibil infectează telefonul.
- Printre țintele Pegasus s-au aflat inclusiv medici, preoți sau activiști LGBTQ+, în țări unde aceștia riscă închisoarea sau moartea.
- Unii dintre jurnaliștii implicați în investigație au fost la rândul lor vizați de Pegasus.
Concluzie
The Pegasus Project nu e doar o anchetă, ci o radiografie înfricoșătoare a modului în care tehnologia de vârf poate fi transformată în armă politică. Ancheta a reușit să scoată la lumină abuzuri sistematice de supraveghere, să provoace un șoc diplomatic mondial și să impună măsuri concrete. Rămâne unul dintre cele mai importante exerciții de colaborare jurnalistică internațională din ultimul deceniu.
Autor: Alexandru Eduard Balaci
*
Bibliografie
https://www.theguardian.com/news/series/pegasus-project
https://securitylab.amnesty.org/case-study-the-pegasus-project/
RADOR – 18 aprilie
