Organizatorii alegerilor își coordonează eforturile cu societatea civilă, platformele electorale și Comisia Europeană. Guvernul vrea să prevină repetarea scenariului din noiembrie 2024. Alegerile prezidențiale au fost anulate între cele două tururi de scrutin după descoperirea unei operațiuni masive de manipulare de către TikTok
LE MONDE (Franța), 17 aprilie 2025 – De pe 4 aprilie și de la începerea campaniei oficiale pentru alegerile prezidențiale din România din 4 și 18 mai, rețelele de socializare ale acestei țări est-europene au fost inundate de mesaje codificate cu conținut greu de înțeles pentru oamenii obișnuiți. Orice mesaj care ar putea fi considerat „material publicitar politic” trebuie să fie urmat de două coduri, unul care desemnează candidatul pe care îl susține, celălalt indicând dacă este vorba de o reclamă sponsorizată.
De exemplu, în tweet-ul său postat marți, 15 aprilie, pentru a denunța „elitele globaliste care au pierdut complet contactul cu realitatea”, George Simion, candidatul naționalist care conduce în sondaje, a trebuit să adauge „material publicitar politic”
/CMF 31250007/CPP A0B0C1D1E1”. Codul CMF desemnează campania sa, codul CPP informează că partidul său a plătit pentru a promova răspândirea acestui mesaj, dar că acesta nu a vizat în mod specific anumiți utilizatori de internet.
Mesajele politice care nu respectă aceste reguli riscă să fie șterse „în mai puțin de cinci ore”, conform legislației electorale excepționale adoptate de autoritățile române în ianuarie pentru a evita repetarea dezastrului de la alegerile prezidențiale anterioare din noiembrie 2024. Aceste alegeri au fost anulate între cele două tururi de scrutin de către Curtea Constituțională, după descoperirea unei vaste operațiuni de manipulare de către TikTok în beneficiul candidatului pro-rus Călin Georgescu. Acesta din urmă a ieșit pe primul loc în primul tur, fără să fi făcut vreodată campanie electorală în lumea reală.
Deși a susținut la vremea respectivă că a cheltuit „zero euro”, TikTok a recunoscut în martie că candidatul a primit sprijin de la o „rețea de 27.217 conturi false care vizau manipularea discursului electoral”. Deși rețeaua chineză nu numește „persoanele din spatele acestei rețele” în raportul său, serviciile de informații românești continuă să suspecteze Rusia. La rândul său, instanțele l-au pus sub acuzare în martie pe un influencer misterios, Bogdan Peșchir, care se pare că s-a îmbogățit prin intermediul criptomonedelor. Comisia Europeană a deschis, de asemenea, propria investigație, care va avea loc în decembrie 2024, dar nu o va putea finaliza înainte de noile alegeri, contrar a ceea ce fusese anunțat.
Exercițiu de simulare
Deși încă trebuie făcută lumină asupra a ceea ce s-a întâmplat în noiembrie 2024, autoritățile române și europene încearcă totuși să calmeze spiritele în privința noilor alegeri. Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat pe 8 aprilie că este „convins” că organizațiile implicate în organizarea alegerilor sunt „mai bine pregătite decât în noiembrie”. Sub conducerea Ancom, echivalentul Autorității franceze de Reglementare a Comunicațiilor Audiovizuale și Digitale, autoritățile române au organizat, de exemplu, două întâlniri la București în luna martie cu reprezentanți ai diferitelor instituții, ai societății civile, ai platformelor TikTok, Google, Meta și X, precum și ai Comisiei Europene. Acestea au permis clarificarea riscurilor care amenințau buna desfășurare a viitoarelor alegeri și, în consecință, organizarea unui exercițiu de simulare pentru a evalua mai bine robustețea sistemului.
„Acum avem canale mai bune pentru discuții cu rețelele de socializare, în timp ce timpul lor de răspuns în noiembrie [2024] nu a fost suficient de rapid”, a declarat un reprezentant român al Ancom. La Bruxelles, Henna Virkkunen, vicepreședinta executivă a Comisiei pentru afaceri digitale, a salutat pe 7 aprilie „schimbările aduse de TikTok”, invocând „o mai bună detectare și etichetare a conturilor politice, mai mulți moderatori vorbitori de limba română și 120 de experți suplimentari […], care lucrează în special la campanii de influență sub acoperire și la integritatea publicității”.
„Fără DSA [Regulamentul Comunității Europene privind serviciile digitale], Google nu ar fi venit niciodată la București”, a declarat un oficial european, lăudând rolul legislației intrate în vigoare în 2024 pentru combaterea practicilor ilegale atât în lumea virtuală, cât și în cea reală, dar pe care autoritățile române nu avuseseră încă timp să o implementeze pe deplin până în noiembrie 2024. Organizațiile neguvernamentale (ONG-urile) care au participat la aceste exerciții sunt mai diverse. „Deși am văzut cum instituțiile pot colabora între ele și pot raporta atunci când există o problemă, încă nu avem o viziune clară despre care instituție monitorizează conținutul și ce anume este monitorizat”, explică Mădălina Voinea de la Expert Forum.
„Cenzură”
Reprezentanții TikTok care au venit la București pentru a organiza sesiuni de instruire au oferit, de asemenea, unor ONG-uri acces la un instrument tehnic pentru monitorizarea răspândirii conținutului pe platformă, însă utilizarea acestuia este considerată foarte complicată. Ancom consideră, de asemenea, că are în continuare o „problemă reală” cu echipele de moderare a rețelei. Deși platforma susține că are 99 de moderatori vorbitori de limba română, „încercăm cu disperare să aflăm unde se află, pentru că echipa lor de moderare evident nu înțelege contextul politic românesc”, s-a plâns reprezentantul Ancom. La Bruxelles, Comisia a precizat clar că nu poate impune transparență rețelelor sociale în această privință, deoarece acest lucru ar fi contrar normelor pieței interne. Până joi dimineață, TikTok nu răspunsese la întrebările ziarului Le Monde.
În ciuda acestor fricțiuni persistente, autoritățile române sunt încrezătoare că sistemul lor greoi de etichetare a mesajelor politice ar trebui să fie suficient pentru a preveni răspândirea mesajelor finanțate pe ascuns de actori din umbră, fie ei ruși sau nu. Începând cu 4 aprilie, dacă biroul electoral (BEC) detectează un mesaj politic neetichetat, poate solicita ștergerea imediată a acestuia de pe rețelele de socializare. Până la 16 aprilie, BEC emisese deja aproape 350 de decizii în acest sens, făcute publice sistematic și apoi respectate de platforme, anunță Ancom.
Mesajele șterse erau în sprijinul tuturor candidaților. Totuși, aceste reduceri atrag deja critici. Simion denunță astfel „cenzura” aplicată mai multor susținători ai săi, aplicată, potrivit lui, de „elite corupte” și „globaliști”. Mai multe ONG-uri care luptă împotriva dezinformării au declarat, de asemenea, într-un comunicat publicat pe 7 aprilie, că autoritățile au fost prea dure în a cere ștergerea postărilor „utilizatorilor obișnuiți care publică pur și simplu opinii personale”. Ancom susține că orice persoană vizată poate contesta decizia BEC în instanță.
(Autori: Jean-Baptiste Chastand și Virginie Malingre)
Traducerea: Ruxandra Lambru /RADOR RADIO ROMANIA
