Presa internațională comemorează alături de Israel și evreii din toată lumea trecerea a 80 de ani de la Holocaust și se arată interesată în special de conflictul din Orientul Mijlociu, tensiunile transatlantice și războiul din Ucraina.
„Israelul a rămas nemişcat joi, când o sirenă a răsunat timp de două minute în toată țara pentru a omagia cele șase milioane de victime evreiești ale Holocaustului. Israelienii s-au oprit în tăcere pentru a-i omagia pe cei uciși de Germania nazistă și complicii ei. Traficul s-a oprit complet, iar oamenii au coborât din vehicule, plecându-și capetele în semn de respect”, transmite Euronews. Site-ul israelian Ynet News se întreabă ce va deveni amintirea Holocaustului în epoca inteligenței artificiale: „un clip cu Anne Frank a captivat milioane de oameni, ilustrând foamea societății pentru o documentare emoționantă a Holocaustului – însă abilitatea AI-ului de a-i reconstrui imaginea ridică întrebări urgente referitor la autenticitate, etică și memoria istorică”. În cotidianul israelian Haaretz președintele memorialului Yad Vashem remarcă și el problema memoriei istorice, dat fiind că supraviețuitorii rămân tot mai puțini. „Problema unei noi generații fără supraviețuitori nu face decât să se agraveze, întrucât antisemitismul, această otravă străveche, abjectă, cucerește noi culmi. Adevărul e că acum antisemitismul își ridică capul hidos nu numai din rândurile ideologilor extremiști din Orientul Mijlociu, ci și din crema universităților și instituțiilor academice de elită de prin lume.” Editorialul din The Jerusalem Post se intitulează: „Îi comemorăm pe toți cei care ne-au fost luați – de către naziști și de către Hamas”. Comemorarea „se simte diferit” anul acesta, fiindcă „purtăm nu numai povara traumei noastre istorice, ci și rănile proaspete [ale pogromului] din 7 octombrie 2023”. „«Niciodată din nou» nu e un simplu slogan, ci un imperativ național care ghidează însăși existența Israelului.”
Britanicul The Telegraph acuză poliția și guvernul din Regat că „închid ochii la antisemitismul” afișat public la numeroasele demonstrații „pro-palestiniene”. Cea mai recentă din Essex și-a planificat traseul printr-un cartier evreiesc pentru a perturba comunitatea în perioada Paștelui evreiesc cu scandări precum „Intifiada” (violență contra evreilor) și „ucigași de copii”, făcând aluzie la vechea „calomnie a sângelui”. Ambasadorul Iranului în Olanda a fost convocat la Amsterdam după două tentative de asasinat în Europa, informează Reuters. Doi agenți ai teocrației islamice au fost arestați în 2024 în Olanda după o tentativă de asasinat asupra unui exilat iranian, venită după o alta din 2023 asupra lui Alejo Vidal-Quadras, cofondator al partidul spaniol Vox, etichetat de obicei de extrema dreaptă. De problema terorismului se preocupă și săptămânalul german Der Spiegel, care publică un amplu reportaj despre adolescenți și tineri neonaziști din toată lumea implicați în grupuri de discuții pe internet. Pe partea de fapte, autorii le-au putut atribui în ultimii trei ani numai patru incidente soldate în total cu cinci morți. În aceeași zi însă, un adolescent radicalizat de extrema stângă și-a atacat colegii cu cuțitul la un liceu din Nantes, Franța, omorând unul și rănind mai mulți. Într-un manifest publicat înainte de atac, elevul denunță „ecocidul globalizat” și îndeamnă la o „revoltă ecologistă” care „nu e o alegere morală: e o necesitate biologică”, consemnează ziarul francez Le Parisien.
SUA critică UE pentru amenzile impuse companiilor Meta şi Apple, acuzate că au încălcat legislaţia europeană, relatează BBC. Casa Albă a calificat amenzile „o nouă formă de şantaj economic”, pe care SUA n-o vor tolera. Apple a primit o amendă de 500 de milioane de euro, pentru probleme la magazinul său de aplicaţii – Meta 200 de milioane pentru obligarea utilizatorilor de Facebook şi Instagram să plătească abonament dacă nu vor să vadă reclame. Portalul european Politico consideră că bătălia UE-Apple rezumă perfect „tensiunea transatlantică”. Dacă prin legislația ei UE „urmărește să limiteze dominația marilor companii tehnologice – care se întâmplă să fie mai toate americane -, Trump o vede însă ca pe o unealtă de strangulare a industriei americane”.
„Atacul masiv de noaptea trecută s-a soldat cu nouă morţi şi peste 80 de răniţi”, titrează agenția ucraineană Ukrinform, referindu-se la sute de lovituri aeriene ale Rusiei. La Kiev atacul a fost suficient de grav încât primăria să declare zi de doliu, reține altă agenție ucraineană, RBC. Tot ea citează concluzia comandantului Oleksandr Sirski: „Fără succes pe front, Rusia, ca un terorist, bombardează orașe pașnice”. Până și Donald Trump și-a exprimat nemulțumirea față de loviturile rusești de peste noapte, cerându-i direct omologului său rus să oprească asaltul, arată CNN. În plus, Rusia a mai și amenințat că „își rezervă dreptul de a folosi arme nucleare în cazul unei agresiuni din partea țărilor occidentale”, scrie ziarul italian La Repubblica. Pe de altă parte, Trump i-a dat un nou ultimatum lui Zelenski în privința unui acord de pace: „Cedează Crimeea sau pierzi tot”, observă Corriere Della Sera. Săptămânalul britanic The Economist comentează însă că „America vinde în Ucraina un plan de pace pe care nu-l cumpără nimeni, încă”. Totuși, dacă beligeranții nu vor putea ajunge la o înțelegere, „echipa lui Donald Trump ar putea pleca” pur și simplu.
Andrei Suba, RADOR RADIO ROMÂNIA
