Autor:Alexandru Eduard Balaci
Motto:
„Dincolo de uniforme și parade, se înfiripă o altă putere, mai tare decât cea oficială, nevăzută, clandestină, dar crud de reală: un stat în stat, cu legi proprii, finanțat prin teroare și corupție.„
(Fragment din ancheta publicată în „Dimineața”, 1937)
Context istoric și socio-politic
În a doua jumătate a anilor ’30, România interbelică traversa o perioadă marcată de instabilitate politică, crize economice și polarizare ideologică. Democrația parlamentară slăbea sub presiunea forțelor extremiste, iar Garda de Fier, o organizație naționalistă și paramilitară, devenea tot mai puternică, atât pe scena politică, cât și în zonele obscure ale societății.
În acest climat tensionat, ideea unui „stat paralel” — o rețea subversivă de putere paralelă cu instituțiile oficiale — a început să prindă contur în realitate.
Cum a început investigația
Investigația a fost inițiată în toamna anului 1936 de o echipă de jurnaliști de la cotidianul „Dimineața”
Sursele au venit inițial din zona politicienilor liberali și a unor foști membri dezamăgiți ai Gărzii de Fier, care au semnalat existența unei rețele clandestine de colectare de fonduri ilegale, de implicare în asasinate politice și de înființare a unor structuri paramilitare.
Metodele folosite
Jurnaliștii au folosit metode de investigație extrem de avansate pentru epocă:
- Interviuri sub acoperire cu foști gardiști.
- Infiltrări ale tinerilor reporteri la adunări secrete legionare.
- Obținerea de documente și corespondență internă care dovedeau finanțări obscure.
- Fotografii clandestine cu tabere de instrucție militară neautorizate.
Aceste informații au fost apoi coroborate cu date oficiale provenite din rapoarte ale serviciilor de informații și ale poliției, multe dintre ele „scăpate” intenționat în presă de către oficiali care doreau să limiteze expansiunea Gărzii.
Cum s-a rostogolit în presă
Prima serie de articole, publicată în „Dimineața” în decembrie 1936 sub titlul „Caracatița Verde: Dosarul secret al Gărzii de Fier”, a stârnit un val de șoc în opinia publică.
Ancheta a fost preluată rapid de alte publicații:
- „Adevărul” a lansat propriul serial: „Statul secret din umbră”
- „Curentul” condus de Pamfil Șeicaru a publicat anchete paralele, deși cu o notă mai rezervată.
- „Facla” a oferit dezvăluiri despre implicarea clerului simpatizant în activitățile subversive.
Impactul și reacțiile
Impactul în societate a fost uriaș:
- Societatea civilă (asociații universitare, organizații muncitorești, comunități evreiești) a organizat mitinguri de condamnare a Gărzii.
- Personalități publice precum Nicolae Titulescu, Constantin Rădulescu-Motru și Mihail Sadoveanu au denunțat public „amenințarea fascistă din interior”.
- Regele Carol al II-lea a cerut „măsuri energice” pentru „curățarea administrației de elemente infestate de extremism”.
Presiuni și intimidări
Garda de Fier a reacționat violent:
- Sediul „Dimineața” a fost atacat cu pietre și cocktailuri Molotov în februarie 1937.
- Mai mulți reporteri implicați în anchetă au fost agresați sau amenințați cu moartea.
- Autoritățile, deși declarau oficial sprijin pentru libertatea presei, au fost lente în oferirea de protecție.
În paralel, Garda a încercat să contracareze prin propria propagandă, acuzând presa de „calomnie plătită de iudeo-masonerie”.
Profilurile principalilor jurnaliști implicați
- Horia Bădulescu – director de redacție, inițiatorul anchetei; a avut o carieră impresionantă în presa de investigație și a pledat mereu pentru libertatea de exprimare.
- Ion M. Doru – reporter sub acoperire; a pătruns în tabere legionare și a publicat mărturii directe ale violenței paramilitare.
- Ana Dumitrescu – una dintre primele femei jurnaliste de investigație din România; a adus la lumină finanțările ilegale ale Gărzii de Fier prin „fundații caritabile” de fațadă.
Ecoul internațional
Investigația a fost citată și comentată în marile publicații europene:
- „Le Temps” (Franța) – „Presa românească scoate la iveală fața nevăzută a fascismului dunărean”.
- „The Times” (Marea Britanie) – „Semne alarmante de destabilizare internă într-un stat cheie pentru echilibrul Europei de Est”.
- „Neue Zürcher Zeitung” (Elveția) – „Statul paralel verde: o amenințare pentru legalitatea constituțională”.
Aceste reacții au crescut presiunea internațională asupra guvernului român de a combate violența politică.
Chestiuni inedite
- Un episod puțin cunoscut este acela că însuși ministrul de Interne de atunci, Armand Călinescu, a furnizat indirect unele informații jurnaliștilor pentru a izola Garda de Fier politic.
- Câteva tipografii clandestine legionare au fost descoperite datorită investigațiilor jurnalistice, ceea ce a dus la confiscarea unui volum impresionant de materiale de propagandă.
- Deși presa a fost sub atac, acest val de anchete a contribuit la decredibilizarea Gărzii în fața elitei intelectuale și a pregătit terenul pentru măsurile represive din perioada 1938–1939.
Concluzie
Ancheta privind „Statul Paralel al Gărzii de Fier” rămâne una dintre cele mai curajoase și influente investigații jurnalistice din România interbelică. Ea a demonstrat nu doar rolul esențial al presei într-o democrație fragilă, ci și cât de adânc putea pătrunde corupția și extremismul în structurile statului.
Astăzi, la aproape un secol distanță, acest episod ne amintește că libertatea presei și vigilența civică sunt fundamentele oricărei societăți libere.
Bibliografie
https://www.dw.com/ro/cine-salveaz%C4%83-%C8%9Bara-c%C4%83pitanul-%C8%99i-noii-legionari/a-68029561
https://adevarul.ro/stil-de-viata/magazin/de-ce-a-aparut-miscarea-legionara-in-romania-2391378.html
https://adt.arcanum.com/ro/collection/Dimineata/?decade=1930
