Președintele Donald Trump a marcat primele 100 de zile de la revenirea sa la Casa Albă, ca o perioadă marcată de un vârtej de măsuri cu un impact semnificativ asupra vieții americanilor, dar și asupra relațiilor internaționale, scrie Fortune. „În primul mandat am avut două lucruri de făcut – să conduc țara și să supraviețuiesc, în cel de-al doilea, conduc țara și lumea”, a declarat Trump pentru The Atlantic. Trump nu a pierdut deloc timpul, ci a încercat să remodeleze SUA după chipul și asemănarea sa – cu rezultate complexe, vindicative și haotice, acuză The Guardian. De la deportări și tarife vamale, la refacerea alianțelor Americii și atacarea politicilor de diversitate, echitate și incluziune, Donald Trump își îndeplinește promisiunile de a remodela radical America și rolul acesteia în lume, opinează Time și continuă: dacă Trump face schimbări cosmetice la Casa Albă, efectul său asupra președinției este mult mai profund. Politicile protecționiste ale lui Trump amenință cu o recesiune provocată de el însuși; companiile mari și mici se confruntă cu amenințarea iminentă a închiderii, deoarece concediază angajați, închid linii de producție și încearcă să se mențină pe linia de plutire în fața unor perturbări ale lanțurilor de aprovizionare, de o amploare nemaiîntâlnită de la pandemie. Primele 100 de zile ale celui de-al doilea mandat al lui Trunp sunt printre cele mai destabilizatoare din istoria Americii, cu o fulgerătoare acaparare a puterii, schimbări strategice și atacuri directe care i-au lăsat uimiți pe adversari, omologii globali și chiar mulți susținători, constată Time. În privința politicii externe a lui Trump, în Orientul Mijlociu el încearcă să recupereze rutele comerciale maritime de la gruparea Houthi și a restabilit politica presiunii maxime asupra Iranului, pentru a-l obliga să-și abandoneze programul nuclear, notează The Wall Street Journal și atenționează că principalul motiv de alarmă e abordarea sa unilaterală în privința obținerii păcii în Ucraina.
Europa se confruntă cu o incertitudine crescândă pe două fronturi ca urmare a politicilor lui Trump: comerțul și războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Abordarea lui Trump față de războiul Rusia-Ucraina a stârnit nemulțumiri în Europa, deoarece rămân semne de întrebare cu privire la sprijinul financiar al SUA pentru Ucraina, consemnează CNBC. Liderii europeni au fost șocați după ce primele 100 de zile ale celui de-al doilea mandat al președintelui american au generat o creștere a turbulențelor geopolitice și comerciale. „Este diferit de orice altceva am văzut până acum din partea administrației americane”, a declarat Kaja Kallas, șefa politicii externe a Uniunii Europene, la CNBC. Dacă SUA nu mai sprijină Ucraina, totul devine din ce în ce mai dificil, dar întrebarea este dacă Europa poate asigura susținerea, a continuat Kallas. Cred că, în ceea ce privește mijloacele monetare, putem face asta… Desigur, chestiunea privind anumite capacități militare este mult mai dificilă”, a spus ea la CNBC, adăugând că speră că SUA vor „rămâne de partea bună a istoriei”.
La Varșovia s-a desfășurat summitul Inițiativei celor Trei Mări, la care Croația a preluat președinția de la Polonia, anunță publicația croată Index. Reuniunea a marcat și împlinirea a 10 ani de la lansarea proiectului, în 2015, de către Croația și Polonia, ceilalți membri fiind Bulgaria, România, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Estonia, Letonia, Lituania și Austria, detaliază TVPWorld. Muntenegru și Albania au devenit state participante afiliate la parteneriat, după ce, în 2023, grupul s-a extins pentru a include Grecia, și are acum 13 țări participante și două națiuni participante asociate – Ucraina și Republica Moldova. Partenerii strategici ai Inițiativei celor Trei Mări sunt Statele Unite, Japonia, Comisia Europeană și Germania, cărora li se vor alătura Turcia și Spania, menționează TVPWorld. În prezent, Inițiativa celor Trei Mări are 143 de inițiative prioritare, printre cele mai semnificative numărându-se interconectorii de gaze cu Lituania și Slovacia, autostrada expres Via Carpathia, coridorul feroviar al rețelei centrale TEN-T Baltica-Adriatica și Rail-2-Sea – o legătură feroviară între porturile Gdańsk și Constanța, detaliază TVPWorld.
La Roma, premierul italian Giorgia Meloni l-a primit pe președintele turc Recep Tayyip Erdoğan, într-o vizită destinată consolidării cooperării dintre cele două țări. La patru ani după tensiunile dintre Turcia și Italia, declanșate de declarațiile premierului italian de atunci, Mario Draghi, care l-a numit pe Erdoğan „dictator”, președintele turc a fost întâmpinat cu onoruri la Roma, relatează Il Fatto Quotidiano. În ultimii ani, legăturile bilaterale dintre Turcia și Italia s-au consolidat, în special în domeniul comercial, volumul schimburilor comerciale ajungând la 32 de miliarde de dolari în 2024 și depășind obiectivul stabilit anterior de 30 de miliarde de dolari, punctează Il Giornale. Turcia și Italia și-au exprimat dorința de a-și dezvolta în continuare parteneriatul în industria de apărare și au mărit ținta privind volumul schimburilor bilaterale de mărfuri, în contextul în care cele două țări mediteraneene încearcă să stimuleze cooperarea și comerțul, Italia fiind al doilea cel mai mare partener comercial al Turciei în Europa, iar comerțul bilateral înregistrând un volum de 32,2 miliarde de dolari în 2024, potrivit Romei, citează Daily Sabah.
În Canada, alegătorii și-au ales parlamentarii și un nou premier, anunță The Globe and Mail, salutând victoria Partidului Liberal condus de Mark Carney. Încurajând retorica anti-Trump, Mark Carney a realizat o performanță istorică, titrează Le Journal de Montreal. Promițând că va face tot posibilul pentru a apăra țara de atacurile venite de la Washington, el a subliniat că țara sa trebuie să construiască mai mult și mai rapid ca niciodată, fie că este vorba de locuințe sau de coridoare energetice, reține ziarul canadian. Liderii mondiali au salutat victoria electorală a lui Mark Carney și și-au exprimat speranța pentru dezvoltarea relațiilor lor cu Canada, relatează Le Devoir. „Legăturile dintre Europa și Canada sunt puternice și se consolidează în continuare”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, asigurând că „așteaptă cu nerăbdare colaborarea atât bilateral, cât și în cadrul G7, pentru apărarea valorilor noastre democratice comune, promovarea multilateralismului și susținerea comerțului liber și echitabil”, citează Le Devoir. Președintele francez Emmanuel Macron îl vede pe Carney drept întruchiparea „unei Canade puternice, care se confruntă cu marile provocări ale timpului nostru”, iar premierul britanic Keir Starmer și-a exprimat dorința de a consolida legăturile dintre țara sa și Canada. „Cum va arăta Canada, versiunea Carney?” – întreabă Le Monde și atenționează că liberalul moștenește o țară slăbită de tensiunile cu vecina din sud, ceea ce ar putea încetini implementarea măsurilor necesare. Luna de miere a lui Carney va fi scurtă, crede The Telegraph. Liderul liberal va trebui să soluționeze în curând problema creșterii economice inexistente a Canadei, pe lângă sistemul de imigrație disfuncțional, scumpirea locuințelor și criminalitatea crescândă, opinează ziarul britanic. (Cristina Zaharia, RADOR RADIO ROMÂNIA)/czaharia/atataru
RADOR RADIO ROMÂNIA (30 aprilie)
