Alegerile prezidențiale din România sunt în atenția presei internaționale. A șasea cea mai populată țară din UE a organizat din nou alegeri prezidențiale, după ce precedentul scrutin a fost anulat din cauza acuzațiilor de interferență străină, într-o societate divizată și un context geopolitic incert, notează El Confidencial. Într-o țară slăbită de o triplă criză – politică, instituțională și economică, alegerile din România sunt un test pentru democrație în era digitală. Legalitatea și exploatarea utilizării platformelor sociale reprezintă una dintre problemele cheie, România fiind o verigă crucială în lanțul de securitate est-european, scrie Il Sole 24 Ore. Între extrema dreaptă și europenism, România revine la urne, anunță Infobae. Ca în multe țări ale UE, sentimentul anti-sistem este larg răspândit în țară, alimentat de inflația mare și de costul vieții ridicat, de un deficit bugetar imens și de un ritm economic lent. Reluarea alegerilor este un punct de cotitură pentru România, care încearcă să-și restabilească democrația și să-și păstreze alianțele geopolitice, comentează Infobae. România la răscruce, titrează EU Today și observă în acest scrutin prezidențial o confruntare între valul naționalist și stabilitatea pro-europeană. Alegerile din România au o miză mare, care ar putea redefini traiectoria națiunii în cadrul Uniunii Europene și NATO, rezultatul având implicații semnificative pentru politica externă a României, în special pentru sprijinul acordat Ucrainei și relațiilor cu UE, în timp ce analiștii avertizează că un viraj spre naționalism ar putea destabiliza regiunea și încuraja mișcări similare în întreaga Europă, analizează EU Today. Rezultatul va fi urmărit îndeaproape ca un indicator al ascensiunii forțelor populiste în Europa de Est și al rezistenței valorilor democratice liberale, asigură EU Today. Elitele protejează democrația liberală în România, iar atunci când alegerile sunt transformate în armă, sunt necesare ziduri de protecție pentru a preveni corupția, opinează Foreign Policy, iar Bloomberg crede că la repetarea scrutinului din România electoratul va judeca 30 de ani de corupție.
Din Germania până în Groenlanda, președintele american Donald Trump a devenit un factor cheie în politica electorală globală, întrucât una dintre preocupările principale ale alegătorilor a fost să răspundă la o nouă întrebare: Cine este cel mai potrivit pentru a-l contesta pe Trump? În acest weekend, Australia s-a alăturat unei liste tot mai mari de țări care au organizat alegeri profund influențate de politica externă și retorica președintelui american, informează La Nacion. Prim-ministrul australian de centru-stânga, Anthony Albanese, a câștigat un al doilea mandat, după luni de zile în care a fost în urmă în sondaje. Deși alți factori au influențat victoria sa, analiștii spun că tarifele impuse de Trump Australiei par să fi îmbunătățit perspectivele partidului de guvernământ, la fel ca în alegerile recente din Canada, unde votanții care căutau un răspuns la discursul lui Trump l-au ales pe Mark Carney, amintește La Nacion. Dar reacțiile electorale internaționale la revenirea lui Trump nu au fost numai împotriva lui, notează The Washington Post. În România, ultranaționalistul George Simion, liderul AUR, și-a declarat sprijinul pentru mișcarea MAGA, în Regatul Unit, Partidul Reformist, de dreapta, anti-imigrație, a încercat să echilibreze criticile la adresa lui Trump cu încercările de a valorifica curentul subteran similar care l-a catapultat la putere, în Ecuador, președintele Daniel Noboa a fost recent reales și este posibil să fi beneficiat de relația sa aparent amicală cu Trump, evidențiază The Washington Post. Și urmează alegeri prezidențiale, în iunie, în Coreea de Sud, iar în iulie, Japonia va organiza alegeri pentru Camera Consilierilor. Politica internă a acestor doi aliați cheie ai SUA ar putea fi, de asemenea, afectată de impactul tarifelor impuse de Trump, atenționează ziarul american.
Președintele chinez Xi Jinping va efectua o vizită de stat în Rusia, în perioada 7-10 mai, la invitația președintelui rus Vladimir Putin, și va participa, la Moscova, la marcarea celei de-a 80-a aniversări a înfrângerii Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial, anunță Xinhua. Pe fondul tensiunilor crescânde dintre China și SUA, provocate de durele taxe vamale impuse de americani, președintele chinez va purta discuții bilaterale cu omologul său rus pe tema dezvoltării parteneriatului și a relațiilor strategice, precum și în privința unor probleme aflate pe agenda internațională și regională, detaliază The Telegraph. China și Rusia vor continua să-și intensifice colaborarea în diverse organizații, precum Națiunile Unite, Organizația de Cooperare din Shanghai și grupul BRICS. Ele vor reuni marea regiune sudică de pe glob, promovând o lume egală și multipolară, precum și o amplă globalizare economică, adaugă China Daily.
Cristina Zaharia, RADOR
